Rânduieli. Moartea și Înmormântarea

              Moartea ca ritual de trecere

„Mai mult decât oricare dintre celelalte obiceiuri legate de momentele importante ale trecerii omului prin viaţă (naştere, nuntă), cele legate de moarte au păstrat credinţe şi practici străvechi, precreştine, cărora li s-au adăugat, cu timpul, şi altele mai noi, impuse de biserică.“ Mihai Pop, Obiceiuri tradiționale românești

Din cele mai vechi timpuri, moartea este percepută ca fiind un prag care separă două lumi: lumea reală și lumea spirituală.

Riturile funerare variază în funcție de popor, de zone etnofolclorice (chiar subzone), de vârsta, sexul și poziția socială a celui decedat.

Cultura tradițională ne prezintă această trecere ca fiind „ultimul drum” și toate actele rituale practicate corespund unei călătorii.

În cadrul ceremonialului funerar atât casa cât şi gospodăria sunt încărcate spiritual, porțile, ferestrele, pragul casei și streașina reprezentând locuri de trecere.

*

În continuare, despre practici legate de acest ultim prag al vieții pământești în comuna Chinteni, conform „Înmormântarea” din Monografia satului Chinteni – Pr Simion Abraham.

Biserica de lemn (monument istoric)
și cimitirul din satul Vechea,
Comuna Chinteni

Înmormântarea

Moartea este un fenomen care îi înspăimântă pe toți oamenii.

De obicei, se crede că omul vârstnic, înainte de trecerea în veșnicie, trebuie să treacă prin anumite suferințe. Când starea de sănătate se agravează, este chemat preotul pentru a-l spovedi și a-l dezlega prin rugăciuni specifice. Este foarte important ca cel aflat pe patul de moarte să primească Sfânta Împărtășanie ca merinde pentru viața veșnică. Se întâmplă ca, uneori, preotul să fie chemat prea târziu, deoarece cu bolnavul căzut în inconștiență nu se mai poate comunica, fapt care îngreunează misiunea preotului.

Familia este cea care, de regulă, are grijă ca bolnavul să nu moară fără lumânare aprinsă, care, fie este pusă în mâna muribundului, fie o ține cineva apropiat.

După ce moare, lumânarea se pune într-un vas, apoi se anunță familia și rudele mai apropiate, după care încep pregătirile pentru înmormântare.

Pregătirea mortului

Trupul celui decedat se spală cu apă curată, se îmbracă cu haine noi, pregătite din timp de cei ai casei.

Spălarea și îmbrăcarea se face de către un bărbat, dacă cel decedat este bărbat și de către o femeie, dacă este femeie. În sat, odinioară, erau persoane care se ocupau special de acest lucru, apoi s-a ocupat familia sau o rudă mai apropiată.

După ce mortul a fost îmbrăcat, era așezat pe dușumea în cea mai curată și răcoroasă încăpere, unde nu se intra decât pentru a aprinde lumânarea.

Familia vorbește cu clopotarul care vestește trecerea din această viață prin tragerea clopotelor. Dacă moartea s-a produs până la amiază, se vestește imediat ce acesta a fost anunțat. Dacă, însă, moartea a survenit în cursul după amiezii, ori spre seară, sau noaptea, clopotele se trag în zorii zilei următoare.

Pentru a vesti moartea cuiva, clopotele se trag prin trei întreruperi ale clopotului mare, pentru bărbați, iar ale clopotului mic, pentru femei. Apoi, de trei ori pe zi: în revărsatul zorilor, la 7-8 dimineața și la ora 12. Cetățenii de etnie maghiară din Chinteni trag clopotele pentru cel adormit și seara.

Clopote...

Acum se aduce sfeșnicul de la biserică, se pune în camera unde este mortul și, când se  trag clopotele, se aprinde lumânarea.

În Chinteni, s-a împământenit obiceiul ca, de fiecare dată când moare cineva, să se tragă clopotele tuturor celor patru biserici existente în sat.

Familia se îngrijește să cheme groparii. De obicei, cei care sapă groapa sunt 5-6 bărbați, rude ale celui decedat, care încep săpatul gropii în ziua decesului și îl termină în ziua înmormântării.

După cumpărarea „sălașului” (sicriului), cu toate cele necesare, se așează mortul cu fața în sus și cu mâinile pe piept. Există obiceiul ca în sicriu să se pună un pieptene și bani, pentru plata celor 24 de vămi prin care trece sufletul (inf. S. I.).

În fiecare zi, la trasul clopotelor, cei apropiați se adună în jurul mortului, aprind lumânarea și rostesc fiecare: „Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească!”, făcându-și semnul crucii.

În cele trei zile, până la înmormântare, mortul este jelit de către familie și rude apropiate, în haine negre, apoi jelirea continuă șase săptămâni, până se pune parastas, după care, un an, până când se pune, din nou, parastas. Se obișnuiește ca parastasul să fie pus și la șase luni.

Priveghiul

Seara, după ce groparii au cinat, se face priveghiul mortului, la care participă familia, rudele, vecinii și prietenii din sat. Dacă este prezent și preotul, se face o rugăciune pentru mort, apoi se înfiripează o discuție despre viața mortului.

Până nu demult, în asemenea ocazii, în serile de priveghi se practica jocul de cărți: „filcăi”, „șeptică”, „șaizecișișase”. Dacă mortul era mai tânăr, jocul se întinde până aproape de ziuă când cei rămași plecau amețiți de noaptea nedormită și de alcoolul consumat. Această practică necreștinească a fost înlăturată, chiar dacă cu greu.

Prohodul

În ziua a treia are loc slujba înmormântării.

După ce s-a terminat de săpat groapa, la amiază, când se trag clopotele pentru mort, groparii vin la biserică, iau șase prapori, roșii și negri, pe care îi duc la casa mortului. Împreună cu aceștia merg preotul, diecii și sfătul. La intrarea în curtea unde este înmormântarea se spune: „Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească!” și se răspunde: „Ierte-l Dumnezeu!”.

Întrând în casă unde, în jurul sicriului, se află familia și câți mai încap pe lângă aceasta, preotul cu diecii fac o scurtă rugăciune, numită „Panihida mică”. La sfârșitul acesteia, preotul taie în semnul crucii, cu o foarfecă aflată la căpătâiul mortului, „fatiolul” (voalul) de pe fața mortului, îl stropește cu apă și vin, după care se pune capacul sicriului, bătându-se în cuie. Apoi, mortul se scoate din casă cu picioarele înainte și se așează în curte sau în șură, pe o masă pregătită înainte cu lipidee frumos țesute.

Prohodul continuă afară, în prezența celor veniți să conducă mortul pe ultimul drum.

În timpul prohodului ard patru lumânări ținute de copilași, doi la cap, doi la picioarele mortului, iar la cap arde și lumânarea din sfeșnic, la care sunt legate o „ștergură” (ștergar) și un colac.  

Dacă slujba este în curte, sicriul este însoțit de cei patru prapori (de care sunt legate câte un ștergar și câte un colac), ținuți de patru bărbați care îi vor duce tot drumul, până la groapă.

Înspre sfârșitul prohodului, preotul rostește predica, un cuvânt de învățătură și de mângâiere pentru familie, apoi iertăciunile, prin care, în numele celui care pleacă, își ia rămas bun și iertare de la familie, rudenii, prieteni și vecini.

După toate acestea, mortul este scos din curte și, astfel, prin citirea Sfintei Evanghelii în fața porții, se formează cortegiul funerar care va merge până la „temeteu” (cimitir).

În drum așteaptă căruța pregătită pentru a prelua sicriul, iar peste acesta se așezau coroanele aduse în memoria celui adormit. O parte dintre acestea sunt duse de copii, aceștia grupându-se în fruntea cortegiului, imediat după cruce, care este dusă de o persoană dinainte stabilită.

În urma copiilor cu coroane, sunt rânduiți bărbații care au săpat groapa și care, acum, duc praporii.

După prapori, se organizează toți bărbații prezenți, câte patru pe fiecare rând. Grupul care urmează este format din preot, dieci și sfăt (acesta duce sfeșnicul care a stat la căpătâiul mortului în timpul prohodului din curte). Imediat după aceștia este căruța mortuară, în urma căreia se află familia și rudeniile apropiate, iar de-o parte și de alta a sicriului, cei care duc mortul. Cortegiul se încheie cu femeile prezente la înmormântare, în această formă pornindu-se, în pas liniștit, înspre cimitir, în timp ce se intonează: „Sfinte Dumnezeule...”, precum și alte cântări specifice, în pauzele dintre evanghelii.

De cele mai multe ori, drumul care trebuie parcurs este destul de lung, iar atunci când sicriul era dus pe „capre” (suporturi din lemn, special confecționate pentru acest scop) se făceau opriri mai multe pentru a se citi din Sf. Evanghelie. Aceste opriri se numesc „stări” sau „stâlpi” și, uneori, erau solicitate 12 opriri (după numărul evangheliilor) rânduite de către familie.

Azi nu mai solicită nimeni un număr anume de stări, dar se fac, de regulă, la intersecția a două drumuri, în fața bisericilor și, în cele din urmă, la intrarea în cimitir, unde se citește pericopa evanghelică a Sf. Ev. Ioan, cap. 10, v. 10: „Eu sunt ușa...”.

De la poarta cimitirului, sicriul este dus până lângă groapă, unde preotul îngenunchează lângă acesta pe un ștergar adus special și citește „rugăciunile de dezlegare”. Apoi, sicriul este coborât în mormânt în timp ce se cântă troparul: „Când Te-ai coborât la moarte, Cela ce ești viața cea fără de moarte...”.

Când sicriul a fost așezat în groapă și sunt scoase funiile cu care a fost coborât, preotul pecetluiește mormântul cu o lopată, însemnând în forma Sfintei Cruci: „până la cea de-a doua venire a lui Iisus”, apoi aruncă cenușa din cădelniță în mormânt, iar cei prezenți aruncă câte o mână de țărână.

Acum, cel care a început săpatul gropii primește o găină care se dă peste mormânt. Groparii acoperă groapa, aranjează mormântul peste care se așează coroanele, iar la căpătâi se pune crucea din lemn sau metal.

În timpul celor trei zile de la moarte, se organizează înmormântarea și se pregătește masa de pomenire.

La masă sunt invitați, alături de preot, dieci și sfăt, toți cei care au participat la înmormântare. Până în urmă cu câțiva ani, această masă se servea în curtea casei celui plecat.

După întoarcerea acasă, în timp ce preotul săvârșea Sfeștania în încăperea unde a stat mortul, participanții erau așezați la masă. Când vine preotul, acesta ridică „paosul”, parastasul, cu cântările cuvenite și, așezat în capul mesei, binecuvântează bucatele care se vor servi.

Mâncarea care se servește este „de dulce”. Pentru a se evita mâncarea de post, nu se prea fac înmormântări miercurea sau vinerea.

În ultima vreme, după multe insistențe, în perioada posturilor mâncarea se face „de post”.

La terminarea mesei, când ies din curte, participanții primesc câte un colăcel – pomană pentru sufletul mortului.

În vremuri mai îndepărtate, se obișnuia ca a treia zi de la înmormântare să se facă iarăși sfeștanie cu ridicarea Parastasului în camera în care a decedat persoana respectivă, apoi se servea, din nou, mâncare rudelor, vecinilor și celor nevoiași. Această masă se numea „cina de-a treia seară”.

La șase săptămâni, la șase luni și la un an se punea Parastas la biserică. Se obișnuia, apoi, ca în Postul Mare, în sâmbetele morților, să se plătească„ pomul” pentru cei care au murit în intervalul de la Înviere până la începutul Postului Mare. Această rânduială constă în săvârșirea Sfintei Liturghii în fiecare sâmbătă, iar pentru aceasta se fac prescuri de fiecare dată. Aceasta se încheie în „Joia Mare”, joia din Săptămâna Patimilor când, după Sfânta Liturghie se face „sfințirea pomilor”.

În vechime, pomul se făcea dintr-o ramură de prun care se încărca cu fructe, dulciuri și prune uscate înșirate pe ață. Într-o coșarcă, erau așezate pomenile: un cozonac mai mare, o scară și o cruce din același aluat, precum și alte „pomene” mai mici, un ștergar, o sticla cu vin, o cană, o farfurie și o lingură. Toate acestea se păstrează până astăzi, doar că acum nu se mai împodobește ramura de pom.

În situația în care mor copii mici, care nu au împlinit încă vârsta de șapte ani, slujba înmormântării est diferită, mai scurtă și fără ca preotul să citească iertăciuni. Dacă pruncul s-a născut mort sau nu a fost încă botezat, nu se face slujba înmormântării.

Un colț al cimitirului din Chinteni

O altă situație diferită este atunci când moare un fecior neînsurat sau o fată nemăritată. În această situație, pregătirile se fac ca pentru o nuntă. În această situație, cei morți se pun în sicriu îmbrăcați mire sau mireasă, cu floare în piept și cunună pe cap (mireasa). Toate celelalte sunt după rânduiala înmormântării celor adulți, dar lângă sicriu și în jurul lui sunt mulți tineri. Aceștia îi vor duce la groapă, ca fetele și feciorii – chemători- la nuntă. 

O înmormântare deosebită se face pentru sinucigași. Pentru aceștia nu se trag clopotele la biserică (au fost situații în care familia a tăinuit sinuciderea și s-au tras clopotele.  În această situație, clopotele trebuie resfințite). În aceste situații, participarea preotului este redusă, făcând o scurtă rugăciune, doar cu patrafirul pe gât, fără să rostească predica și iertăciunile. Cel mort este dus la groapă în marginea cimitirului, se face pecetluirea mormântului și, după rugăciunea Tatăl nostru, creștinii prezenți sunt îndemnați să se ferească de asemenea ispite. Pentru mângâierea familiei, în casa celui care s-a sinucis se săvârșește Sfeștania, pentru binecuvântarea casei și a gospodăriei. 

Maria Golban Șomlea, după „Înmormântarea” din Monografia satului Chinteni – Pr Simion Abraham

 

 

Rânduieli. Căsătoria și Nunta

 

Nunta din Chinteniul de altădată

Unul dintre cele patru praguri de trecere din viața omului este nunta. Act ceremonial de inițiere și integrare, corespondent căsătoriei, acesta deținea în trecut multiple roluri, astfel că, pe lângă cel social, o deosebită importanță îl aveau cel economic dar și cel estetic.

Întemeierea unei familii constituia un întreg sistem de semne, conotații magico-simbolice, coduri și limbaje artistice, toate sub semnul sacrului.

*

Ca în cazul tuturor comunităților tradiționale, și pentru Chinteniul de odinioară ritualul nunții reprezenta un moment însemnat care determina participarea unui mare număr de săteni la bucuria comună.

Așadar, când un fecior și o fată se plăceau și stabileau că se vor lua (căsători),  feciorul, însoțit de tată, sau altă rudenie, mergea la părinții fetei în pețit. După ce avea loc înțelegerea asupra căsătoriei, se stabilea zestrea fetei, care era constituită din pământ, animale, lucruri țesute și cusute în casă de fată și mama acesteia, apoi se stabileau data nunții,  chemătorii și chemătoarele, precum și stegarii și stegărițele.

Chemătorii erau tineri aleși de către miri, 2-4 feciori și 2-4 fete, care mergeau prin sat și invitau la nuntă.

Chemători și stegari

„Fetele, chemătoarele miresei, erau îmbrăcate în chemeși albe, largi la mâneci, cu fodri la grumaz, pumnușei și bumbi negri la chemeșe, bertiță cu mărgele galbene și bumbuște roz, rotie, laibăr și două șurțuri, cel deasupra în negru cu chituși.

Feciorii purtau chemeșe albă cu laibăr negru, cizme, clop cu bertiță tot cu mărgele și bumbuști, precum și pană de hârtie albă încrețită. Steagul pe care-l purtau era cu zurgălăi în vârf și jos cu pânză colorată numit palțău. Acest palțău era făcut și împodobit de chemătoare cu sasău. În vârf, cu hârtie de stelajie încrețită și șolonguri împrumutate de la unguri. Feciorii mai aveau o năframă de păr, neagră cu flori, pusă în diagonală de la umărul drept la coapsa stângă.

Temătorii, cu o săptămână înaintea nunții, umblau prin sat, din casă în casă (cu palțăul împodobit frumos). Chemând la nuntă umblau în grup câte doi. La intrarea în casă rostea unul dintre ei: „Aflăm pe Dumnezeu cu dumneavoastră!”, iar gazda răspundea: „Dumnezeu v-o adus!” și chemătorul continuă: „Tot cuvântul este de la Milostivul Dumnezeu și de la Maica luminată care a bucurat lumea toată și de la 12 apostoli, și anume măritul mire și mărita mireasă care vă invită pe duminica dimineață la un scaun de hodină, la un pahar de băutură și la mai multă voie bună, cu mai mulți oameni dimpreună!”

Celălalt chemător rostea și el:

„Poate vorbe ar fi mai multe

Dar noi nu le știm răspunde

C-aveți fete și feciori

Și vom fi folositori”.

Cei chemați răspundeau: „Dumnezeu să le ajute și să lei deie noroc!”.

Informație primită de la Mureșan Alexandru a Păpucului.

„Dacă erau patru fete și patru feciori care chemau la nuntă, apoi toți patru erau și stegarii și stegărițele, care aveau steagul frumos împodobit. Acesta era făcut pe același model cu palțăul dar avea întinsă o năframă colorată pe care erau cusute tot felul de prime colorate și zurgălăi”.

Informație primită de la Moldovan Lenuța.

În trecut, portul mirilor nu era unul special, acesta era un costum național. Astfel, mirele era îmbrăcat cu cămașă albă cu bumbi negri, laibăr, pantaloni prici (strânși pe picior sub genunchi), cizme cu turiac tare și clop cu pană. Mireasa era îmbrăcată cu cămașă peste cot, rochie largă colorată, vizitcă (cămașă strânsă în talie), șurț alb, cunună albă și balț (voal) lung, cizme negre cu turiac tare.

Tinerii își alegeau nănașii (nașii) dintre oamenii de frunte ai satului, rudenii sau prieteni, condiția esențială era să fie căsătoriți.

Sarcinile nașei erau să asigure lumânările, panglica, pișcoturile și mierea, obicei păstrat și în prezent.

*

Alaiul de nuntă pornea dimineața de la casa mirelui, în frunte cu starostele care avea într-o mână un colac din făină de grâu, împletit, legat cu o ștergură (ștergar) cusută cu motive populare, iar în cealaltă mână, oiaga (sticla) cu jinars (țuică) cu care închina celor care îi întâmpinau pe drumul înspre casa miresei, apoi înspre biserică.

Staroste, stegari și chemători

Îmbrăcămintea starostelui, într-o asemenea zi, era constituită din pantaloni prici (strânși pe picior sub genunchi), cămașă albă, largă, clop cu pană de mușcată creață, roșie  (pana roșie de mușcată era purtată și de ceilalți nuntași din alai), iar în picioare, cizme cu turiac tare.

După staroste, venea steagul scuturat de cei patru feciori – stegari. Din alai făceau parte fete, feciori și rude care, împreună, alternau strigăturile până la casa nașilor pe care îi luau și, în această structură, parcurgeau drumul înspre mireasă, cântând și chiuind:

„Noi merem după mireasă

De-om găsi-o somnoroasă

Om lăsa la mă-sa acasă

Să o deie dup-un domn

Să să sature de somn”.

Alai în drum înspre mireasă

Ajungând la casa miresei, mirele împreună cu cei care-l însoțeau erau întâmpinați cu poarta închisă. Aici se schimbau câteva replici, se chiuia apoi li se deschidea poarta și se intra în casă unde era tânăra mireasă. Starostele rostea câteva cuvinte către părinții fetei, de care se despărțea prin cununie, iar fetele și femeile continuau strigăturile:

„Mireasă cunună albă

La toată lumea ești dragă.

Miresuță cu cunună

Hainele pe tine sună

Să cunoaște că ești bună.

Da nici mă-ta n-o fost rea

Că te-o făcut frumușea.

Ie-ți mireasă iertăciune

De la mamă-ta și-i spune:

Mamă, te rog să mă ierți

Că de azi nu mă mai vezi,

Apă rece nu-i mai bea

Adusă de mâna mea!

Cântă cucu sus, pă poartă,

Rămas bun, mama și tată,

Rămas bun, pragu-l pășesc

După omul ce-l iubesc.

Mireasă, cununa ta

Dă-o de-a roticuța

Pân ocol, pă la mă-ta.

Unde-a sta cununa-n loc,

Să răsară busuioc

Să-și puie feciorii-n clop.

Frunză verde de sasău

Măi, mire, mirele meu,

Astă vară la cosit,

Mândră floare ți-ai găsit!

Nu-i floare crescută-n iarbă,

Că-i dintre oameni de treabă.

Și nu-i floare de pe rât,

Ție de batjocorit.

Că de nu-i griji-o bine,

Or aduce-o de la tine

Și or răsădi-n fereastră

Or da l-altu de nevastă.

Poți umbla-apoi năcăjit

Să te ierte c-ai greșit”.

Pe drum spre biserică și apoi la întoarcere, se obișnuia a se lega drumul mirilor. Doi, trei bărbați ieșeau în întâmpinarea acestora și întindeau un lanț înaintea alaiului, oprindu-i trecerea. Cu această ocazie, în timp ce se făcea tocmeala pentru dezlegarea drumului și se plătea, de obicei, jinars (special pregătit de acasă), se striga din nou:

 „Slobozâțâ-ne drumu

Că vinim cu alaiu,

Slobozâțâ-ne calea

Că vinim cu mireasa.

Nu ne țâneți mult în drum

C-a lua cununa scrum,

Nu ne țâneți mult în loc

C-a lua cununa foc!”

Legatul drumului

Drumul continuă apoi spre biserică unde se strigă:

„Noi merem la cununie

Dumnezeu cu noi să fie!

De la cununie-acasă

Dumnezeu, cu noi la masă!”

Când alaiul cu mirele, mireasa, nănașii și nuntașii se apropiau de biserică, se striga: „Domule părinte drag

Ieși, fă bine, până-n prag

Și-ți pune și patrașir

Să cununi un trandafir

Și-ți ie-n mân-o cărticică

Să-l cununi c-o floricică!”

După cununie, la ieșirea din biserică și apoi pe drum se striga:

„Frunză verde ca iarba

Mulțumescu-i lui popa

Că ne-o cununat fata!”

Altă femeie striga:

„Vai de mine ce de om

Gândești c-onflorit un pom

Câte muieri îs de treabă

Tăte-o ieșit să ne vadă!”

Mirele și mireasa împreună cu mama acesteia și cu starostele

Ajunși la locul unde se desfășura ospățul, mirii și nașii înconjurau masa pe care erau așezate un vas cu grâu și unul cu apă, din care se aruncau peste aceștia, ca simbol al rodniciei.

 În acest timp, fetele din partea mirelui strigau:

„Țâpăm grâu, nu țâpăm pleavă

            Că ni-i mirele de treabă!”

Apoi, cele din partea miresei:

„De vi-i mirele de treabă,

Nici mireasa nu-i de pleavă!”

Cele din partea mirelui:

„Țâpăm grâu, nu țâpăm goz

Că ni-i mirele frumos!”

Ale miresei:

„De vi-i mirele frumos

Nici mireasa nu-i din goz!”

Tot acum se strigă și pentru soacra mare:

„Soacră mare cât un deal

Hai, și ia-ți nora din car!

De nu-ți place cu nurori

Să nu-ți și făcut ficiori

Să-ți și făcut măgheran

Să nu să-nsoare șohan!”

după care, starostele intervenea, adresându-i soacrei mari îndemnul de a-și primi nora.

Soacra o primea cu următoarea strigătură:

„Zi-i țigan cu cetera

Să mă duc să-mi iau nora!

Frunză verde ca iarba

Haida, dragă, la mama

C-așe-o lăsat Dumnezău

Din pământ să iasă apă

Din străin, mamă și tată!

Frunză verde viore

Tu, mireasă, draga me

Bărbatu să ți-l iubești

Și pă părinți să-i cinstești

Că noi de când v-am născut

Tăt pântru voi ne-am zbătut

Și de-acum cât om putea

Tăt pântru voi om lucra

Frunză verde busuioc

S-aveți bine și noroc!”

După acest moment, continua ospățul cu muzicanți, mâncare, băutură și multă veselie.

Maria Golban Șomlea, după „Obiceiuri legate de viața omului”. Nunta, din Monografia satului Chinteni - pr. Simion Abraham

 

TRASEE TURISTICE DIN JUDETUL CLUJ

Cluj Napoca – resedinta de judet - Podisul Transilvaniei – Mv. Feleacului – Dl. Clujului, Lombului/raul Somesul Mic la confluenta cu raul Nades – Catedrala Arhiepiscopala din 1921, Manastirea benedictina-Manastur 1222, Biserica romano-catolica "Sf. Mihail" 1349, Biserica reformata 1486, Manastirea dominicana (scoala muzica) sec.15, "Padurea Baciului", Muzeu de istorie - obiecte misteroase, Casa memoriala Matei Corvin (n. 1443), muzeu arte plastice 'Ion Andreescu', Palatul Banffy 1773 muzeu arta, Biserica iezuitilor 1718, aeroport (Someseni) 
Campia Turzii – oras - Campia Turzii/raul Aries la confluenta cu raurile Valea Florilor, Boldutul
Dej – oras - Terasele Somesului-Dealurile Dejului/raul Somes – Biserica reformata "Sf. Stefan" 1453, Biserica "Sf. Anton de Padova" (man. franciscana) 1716, muzeu, Biserica "Sf. Gheorghe" 1776, Biserica romano-catolica sec.18, sinagoga
Dej – oras  - Ocna Dejului - Dealurile Dejului - 350m alt., balneo - lac salin cu ape min clorurate, sodice indicat in afectiuni locomotorii, musculare, ORL, ginecologice, astenii, "Salina Transilvania"- Biserica "Sf. Varvara" 2000 cioplita in sare la 170m adancime sub forma unei grote cu icoane pictate de Constantin Bumb, vechi exploatari de sare
Gherla – oras - Dealurile Dejului-Dealurile Jimborului/raul Somesul Mic la confluenta cu raul Fizes - Castelul cetate "Martinuzzi 1540, Biserica armeano-catolica "Solomon" 1723, Biserica armeana "Sf. Treime" 1784, case "Karacsony" (farmacia), casa "Laszloffy" sec.18, muzeu, parc dendrologic: arborele pagodelor (Ginkgo biloba), termocentrala, covoare orientale
Gherla – oras – Baita - Dealurile Dejului – balneo - izvoare ape minerale indicate in afectiuni reumatologice, neuro-periferice, ginecologice, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.15
Turda – municipiu - Campia Turzii - Dealurile Feleacului – Dl. Zanelor/raul Aries la confluenta cu raul Valea Racilor - Complexul de lacuri sarate "Durgau" (15 lacuri sarate de diferite dimensiuni): Ocnei (lac), Dulce (lac), Rotund (lac), Sulfuros (lac) - Cetatea secuilor sec.12 ruine, Biserica reformata "Turda Veche" 1400, Biserica Mare romano-catolica 1498, Biserica reformata "Turda Noua" 1500, Palatul voievodal sec.15 muzeu, Manastirea "Mihai Voda" (F) 2002, Punctul ‘Pordeiu’ asezare dacica/oras roman "Potaissa", drumetii spre Cheile Turziii si Muntii Apuseni, Salina Turda
Trasee spre Muntii Trascau:
-        spre V peste paraul Pordei – "Drumul Domnilor" – Vf. Hodinis (445m alt- belvedere) – V – Cheile Turzii
-        spre SV - traseu rutier – Mihai Viteazu (sat) – Buru (sat) – variante de trasee – S – Rimetea (sat) - variante de trasee
-        Cabana Cheia Turzii – NV prin Cheile Turzii – Petrestii de Jos (sat) – traseu rutier SV pe Valea Livezii – Livada (sat) – poteca V – Deal Coasta Mare - Valea Agrisului (sat) – SV – Iara (sat) – traseu rutier NV spre Muntele Mare – Baisoara (sat) – Defileul Iertii – Muntele Baisorii (sat) – poteca intre Valea Iertii si Valea Vadului – statiunea Baisoara
Huedin – oras – Depresiunea Huedin/raul Crisul Repede - Biserica sec.13-14, conacul "Barcsay" sec.18
Huedin sat Bicalatu - Depresiunea Huedin - Biserica reformata din sec.17 cu tavan casetat din 1697
Aghiresu - comuna - Dealurile Clujului/raul Nadas - ruinele castelului "Bocskay" 1572, Biserica hala stil gotic sec.13-15, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavril" 1780 cu picturi originale
Aghiresu sat Ticu - Dealurile Clujului/raul Ticu - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavril" 1641
Aiton - comuna - Valea Racilor - Dealurile Feleacului – Mv. Feleacu - Biserica din lemn 1711, urme asezare Neolitic
Alunis - comuna - Dealurile Dejului/raul Valea Marului - Biserica reformata sec.17
Apahida - comuna - Podisul Transilvaniei/raul Somesul Mic - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavril" 1806, morminte princiare sec. 15
Aschileu sat Cristorel - Dealurile Clujului - Manastirea "Sf. Ilie si Sf. Lazar - Cristorel" (M) 1999
Aschileu sat Aschileu Mic - Dealurile Clujului/raul Borsa - Biserica din lemn  'Sfintii Ingeri' 1801 sculpturi-monument de arhitectura
Baciu sat Suceagu - Dealurile Clujului/raul Nadas - Biserica reformata 1747, Biserica din lemn 1771 cu picturi originare
Baciu sat Corusu - Dealurile Clujului - Cheile Baciului (rezervatie naturala-punct fosilifer), fosta Posta sec.17-casa parohiala
Baisoara sat Sacel - Muntii Apuseni - Muntele Mare - cetate Lita sec.13-ruine, sporturi de iarna
Baisoara - comuna - Muntii Apuseni - Muntele Mare/raul Iara - Manastirea "Sf. Ilie - Baisoara" (M) 1992 ("La Baie"), Statiune turistica de iarna-sporturi de iarna
Belis - comuna - Magura Calatele – Podisul Padesului, Muntii Gilau/raul Somesul Cald si raul Belis – Fantanele (lac) - Defileul Marisel  - Rezervatii: Izvoarele Somesului Cald, Tinovul Mare
Belis statiunea Fantanele - Parcul National Muntii Apuseni – Masive: Magura Calatele (1404m alt), Chicera Negrului (1497m alt), Negru (1099m alt), La Capul Dealului (1310m alt), Piatra Fulgerata (1428m alt)/raul Somesul Cald - Cheile Somesului Cald - Fantanele-Belis (lac)
Trasee: drumetii pe Somesul Cald spre Ic Ponor Padis si de aici:
-        dr. pe raul Ponor spre Pestera Onceasa
-        inainte pe Somesul Cald spre Cetatile Radesei
-        stg. pe paraul Izbuc spre Platoul Padis
-        stg. pe paraul Izbuc poteca pana la paraul Belis-Poiana Horea si celalalt capat al lacului Fantanele Belis
Belis sat Poiana Horea - Parcul National Muntii Apuseni - Podisul Padesului, Muntii Vladeasa, Muntele Mare - raul Belis la confluenta cu paraul Ticlau, Apa Calda, Masiv Ticlau (1567m alt), Chicera Negru (1497m alt), Batrana (1579m alt), Pestera Ghetarul de la Vartop, Pestera Cetatile Ponorului, traseu pe valea Belis spre Valea Calineasa- Sesul Calineasa (Padis-Scarisoara);
Trasee spre Muntii Bihor-Vladeasa
-        traseu SE pe paraul Belis pana la izvor - Vf. Cocuti (1457m alt) – Poiana Calineasa – NV – traseu spre Cabana Padis de unde se formeaza numeroase trasee spre Platoul Padis si pesteri
      -    traseu S – casa Ursoaia – E - Matisesti (sat) pe paraul Albac (aval) – S - Albac
Belis sat Smida – Parcul National Muntii Apuseni - Podisul Padesului - Muntii Vladeasa, Muntele Mare - raul Somesul Cald, la confluenta cu paraul Radesei, Fira, Fantanele (lac), Masiv Oluri (1502m alt), Muncelul Mare (1542m alt), Ticlau (1567m alt), Pestera Onceasa (Huda Oncesei, Poarta Zmeilor de la Onceasa), Cetatea Radesei, Sura Boghii, drumetii spre Izvorul raului Somesul Cald, Pestera Onceasa-P. Mare/paraul Fira, Pestera Cetatea Radesei/raul Somesul Cald;
Trasee spre Muntii Bihor-Vladeasa
-        traseu spre V pe raul Somesul Cald (amonte) – Vf. La Gemene (1044m alt) – SV pe Raul Somesul Cald – Pestera Alunul – Pestera Dosul Capitei – S – Pestera Cuculeu – Cetatea Radesei – NV – Vf. Carligati (1692m alt) – Vf. Bohodei (1654m alt) – NV – Vf. Custurii (1396m alt) – Deal Plaiului (1103m alt) – V – Budureasa
-         traseu spre V pe raul Somesul Cald (amonte) – Vf. La Gemene (1044m alt) – SV pe raul Batrana pana la confluenta paraielor Izbucul cu Calineasa – SV pe paraul Izbucul spre izvor – Cabana Padis (de aici pornesc numeroase trasee spre pesteri) – Vf. Biserica Motului (1466m alt) – V – Canton Padis – N – Pesterile din Padis – Pestera Sura Boghii – Lacul Varasoaia – Avenele din Varasoaia – NV – Cetatea Radesei – NE – Pestera Cuculeu – Pestera Dosul Capitei – aval pe raul Somesul Cald – Pestera Alunul – E – Smida
-        traseu spre V pe raul Somesul Cald (amonte) – Vf. La Gemene (1044m alt) – SV pe raul Batrana pana la confluenta paraielor Izbucul cu Calineasa – S pe paraul Calineasa – izvor – Vf. Batrana (1579m alt) – NV – Avenul din Batrana – Cabana Padis Padis (de aici pornesc numeroase trasee spre pesteri)
Bobalna sat Cremenea - Dealurile Bobalna - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1677 cu picturi interioare din 1758
Bobalna - comuna - Dealurile Bobalna /raul Olpret - Rascoala taraneasca din Transilvania 1437
Bontida sat Rascruci - Podisul Transilvaniei-Campia Fizesului/raul Borsa - Castelul "Banffy" sec.18, Biserica reformata sec.17
Bontida - comuna - Podisul Transilvaniei-Campia Fizesului/raul Somesul Mic la confluenta cu raul Caianu - Castelul "Banffy" Bontida 1652
Borsa sat Ciumafaia - Dealurile Clujului/raul Borsa - Biserica sec.16
Caianu - comuna - Campia Fizesului/raul Caianu - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1750
Calatele sat Valeni - Magura Calatele - Biserica fortificata sec.12-15 cu tavan casetat pictat in 1778
Calatele sat Dealu Negru - Magura Calatele - Biserica din lemn "Sfintii Voievozi" 1764 adusa din satul Finciu 
Camarasu - comuna - Campia Fizesului/izvor rau Fizes - Biserica reformata 1753, conac "Kemeny" sec.18
Capusu Mare sat Straja - Dealurile Clujului – Muntele Gilau - Biserica din lemn "Sfintii Trei Ierarhi" sec.17
Capusu Mare sat Paniceni - Cheile Panicenilor - Dealurile Clujului – Muntii Gilau - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1730 din barne de stejar - picturi interioare - inversiune floristica-coniferele spre fundul vaii iar foioasele in zona superioara
Capusu Mare sat Dumbrava – Muntii Gilau/raul Dumbrava - Biserica reformata sec.18 cu tavan casetat din 1752 
Capusu Mare sat Dangau Mic – Muntii Gilau - Biserica din lemn "Pogorarea Duhului Sfant" 1764 
Capusu Mare sat Capusu Mic – Muntii Gilau/raul Capus - Biserica reformata sec.18 cu tavan casetat din 1743 
Capusu Mare sat Agarbiciu – Muntii Gilau/raul Agarbiciu - Biserica din lemn "Sfanta Treime" sec.17 
Capusu Mare - comuna - Muntii Gilau/raul Capus - Biserica sec.13, cusaturi populare, crescatorie de nurci  
Caseiu - comuna - Dealurile Ciceului – Dl. Chiuiesti/raul Somes la confluenta cu raul Salatruc - vestigii castru roman "Samum" sec.3 d. Hr
Caseiu sat Coplean - Dealurile Ciceului – Dl. Chiuiesti - Castelul "Haller" 1729-1771, Biserica romano-catolica 1540   
Catina sat Feldioara - Campia Fizesului - Biserica sec.15-16 
Catcau sat Muncel - Dealurile Ciceului – Dl. Muncelu - Biserica din lemn "Sf. Nicolae" sec.18 cu picturi interioare din 1792 
Catcau sat Salisca - Dealurile Ciceului – Dl. Muncelu - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil din Deal" sec.17 
Ceanu Mare - comuna - Campia Sarmasului/raul Valea Larga si raul Boldut - Conducta de gaze naturale Zau de Campie-Ceanu Mare-Cluj Napoca

Harta traseelor turistice Dealurile Clujului Est

Biserica de lemn din Săliștea Veche

Chinteni sat Salistea Veche - Dealurile Clujului - Biserica din lemn sec. XVI 

Chinteni sat Vechea - Dealurile Clujului/raul Chinteni - Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului" 1726 cu picturi interioare din 1748 
Chinteni - comuna - Dealurile Clujului/raul Chinteni - Biserica romano-catolica 1796, "Fanatele Clujului"-rezervatie naturala-vegetatie de stepa, etc.

Chiuiesti sat Strambu – Deal Chiuiesti/raul Strambu - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17 
Chiuiesti sat Valea Caseielului - Deal Chiuiesti/raul Strambu - Manastirea "Inaltarea Sfintei Cruci - Casiel Strambu" (F) 1765 monument istoric, Schitul "Sfanta Treime - Fanti" (F) (se afla la 2km de Man. Casiel - drum greu accesibil iarna)
Negreni sat Negreni – Defileul Ciucea – Depresiunea Ciucea – Muntii Vladeasa – Mv. Plopis, Meses/raul Crisul Repede
Negreni sat Bucea - Defileul Ciucea – Depresiunea Ciucea – Muntii Vladeasa – Mv. Plopis, Meses/raul Crisul Repede - Manastirea "Cuv. Ioan Iacob Romanul - Piatra Craiului - Bucea" (M) 1995, Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului" 1791-monument istoric
Ciucea - comuna - Defileul Ciucea – Depresiunea Ciucea – Muntii Vladeasa – Mv. Plopis, Meses/raul Crisul Repede - Manastirea "Nasterea Maicii Domnului - Ciucea" (F) 1940, Octavian Goga-muzeu memorial din 1994, muzeu etno, Biserica din lemn si mausoleu
Ciurila - comuna - Dealurile Feleacului/raul Hajdate - rezervatia de pe raul Dumbrava Filei-Orhidee ocrotita-Papucul Doamnei

Ciurila sat Saliste - Dealurile Feleacului - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1754
Ciurila sat Padureni - Dealurile Feleacului - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1750 cu picturi interioare din 1739
Cojocna - comuna - Campia Fizesului/raul Maraloiu - Toroc (lac) - Lacul Mare (lac) – balneo - ape minerale clorurate, sodice - lacuri saline indicate in afectiuni reumatismale, ginecologice, endocrine, obezitate, Biserica din lemn "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" 1796
Cornesti sat Tiocu de Sus - Dealurile Bobalnei/raul Lujerdiu - Biserica sec.13
Cornesti sat Lujerdiu - Dealurile Bobalnei/raul Lujerdiu - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1600 ctitorita de Mihai Viteazul
Cuzdrioara - comuna - Dealurile Ciceului – Conac sec.19, Biserica sec.15
Dabaca sat Luna de Jos - Dealurile Clujului/raul Lonea (Luna) - Biserica reformata 1727, "Teleki" castel sec.18 
Dabaca - comuna - Dealurile Clujului/raul Lonea (Luna) - Cetate inelara sec.9, ruine biserici sec.10, Biserica reformata 1743, "Rhedy" conac sec.18 
Feleacu - comuna - Dealurile Feleacului/izvorul raului Valea Racilor - Biserica "Cuvioasa Parascheva" 1486-monument arhitectura gotica cu picturi interioare-ctitorie St. cel Mare, Manastirea "Sfanta Treime - Feleacu" (M) 1488/1991
Feleacu sat Gheorghieni - Dealurile Feleacului - Biserica romano-catolica sec.15
Fizesu Gherlii sat Sacalaia - Campia Fizesului - Lacul Stiucii (lac) - 'Lacul Stiucii' - monument al naturii si rezervatie ornitologica
Fizesu Gherlii sat Nicula - Campia Fizesului - Manastirea "Adormirea Maicii Domnului - Nicula" (M) 1552 - Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, picturi murale originare-pictura pe sticla -Biserica din lemn - sat Fanate (BN) 1701
Fizesu Gherlii - comuna - Campia Fizesului/raul Fizes - Biserica reformata sec.17 cu tavan casetat din 1675
Floresti sat Tauti – Deal Feleac - Manastirea "Acoperamantul Maicii Domnului - Floresti"  (F) 1994, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.19
Floresti sat Luna de Sus - Deal Feleac/raul Fenes - Biserica reformata sec.18 cu amvon 1728 si tavan casetat pictat 1752
Floresti - comuna - Deal Feleac/raul Somesul Cald - Biserica romano-catolica sec.14, ruine fortificatie feudala "Cetatea Fetei", Floresti I si II-hidrocentrale
Frata sat Berchiesu - Campia Sarmasului-Valea Morii - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1747
Frata sat Soporu de Campie - Campia Sarmasului-Valea Morii - Dl. Cuntenit (Hodae) - Manastirea "Sfanta Treime - Soporu de Campie" (M) sec.18/1994, necropola dacica sec.2-3
Geaca sat Legii - Campia Fizesului/raul Legii – Dl. Ascutit - Lacul Legii (lac) - 'Lacul si Valea Legii' rezervatie naturala-monument al naturii, Biserica 1449
Geaca sat Lacu - Campia Fizesului - Dl. Ascutit - Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1771
Geaca - comuna - Campia Fizesului/raul Fizes - Catina (lac) - Biocomplex acvatic - rezervatie zoologica: egreta mare, califar alb, califar rosu, lopatar
Gilau - comuna - Muntii Gilau/raul Somesul Cald la confluenta cu raul Capusul si cu Somesul Rece - Gilau (lac) - Tarnita (lac) - urme castru roman- cetate feudala, castelul "Wass" sec.15 cu parc natural, conacul "Gallus" sec.19, Cumpana de ape - Confluenta Somesul Cald cu Somesul Rece = Somesul Mic - confluenta Somesul Mic cu Capusul, hidrocentrala
Trasee spre Muntele Mare – Gilau:
-        spre SE pe Valea Somesul Cald – Lacul Gilau – Lacul Somesul Cald – Lacul Tarnita – Marisel (sat) – Deal Copcii (1471m alt) – Crucea Iancului – NE – Belis-Fantanele (statiune) – Lacul Belis-Fantanele – NE – Calatele (sat)
-        spre SE pe Valea Somesul Rece – Maguri Racatau (sat) – confluenta – NV pe Valea Racatau – Cheile Racatau – Lacul Racatau - canton Steaua – S pe Valea Bistra – Campeni – Abrud
-        spre SE pe Valea Somesul Rece – Maguri Racatau (sat) – confluenta – SV pe Valea Somesului Rece – Cheile Somesului Rece – Lacul Somesul Rece – Lacul Irisoara – S - canton Steaua – S pe Valea Bistra – Campeni – Abrud
-        spre SE pe Valea Somesul Rece – Maguri Racatau (sat) – confluenta – SV pe Valea Somesului Rece – Cheile Somesului Rece – Lacul Somesul Rece – Lacul Irisoara – SE pe Valea Irisoara – canton Bogdanul – SV – Vf. Smidele (1644m alt) – Molhasurile Capatanei – Vf. Balomireasa (1632m alt) – NV – Vf. Runcului (1598m alt) – Deal Nedeia (1594m alt) – canton Steaua – Vf. Lamasoaia (1578m alt) – Apa Cumpanita – Vf. Petreasa (1564m alt) – Deal Coachii (1415m alt) – Deal Stauini (1381m alt) – canton Ursoaia – SV - Albac 
-        spre SE pe Valea Somesul Rece – Maguri Racatau (sat) – confluenta – SV pe Valea Somesului Rece – Cheile Somesului Rece – confluenta – S pe Valea Negruta – Lacul Negruta – Vf. Dumitreasa (1638m alt) – Piatra Grosilor (1756m alt) – S – Valea Devii – Valea Mare – Bistra
-        spre SE pe Valea Somesul Rece – Cabana Somesul Rece – SE – Creasta Plopilor (1178m alt) – Plopi (sat) – Ruinele Cetatii Lita – SV – Muntele Sacelu (sat) – SE – Baisoara
-        spre SE pe Valea Somesul Rece – Cabana Somesul Rece – SE – Creasta Plopilor (1178m alt) – Plopi (sat) – Ruinele Cetatii Lita – SV – Muntele Sacelu (sat) – SE – Baisoara – SV pe Valea Ierta – Muntele Baisorii (sat) – Muntele Cacovei – canton Sesul Cald – Pietrele Marunte – Vf. Muntele Mare (1826m alt) – Vf. Neteda (1784m alt) – Vf. La Dube (1653m alt) – Vf. Sesul Lupsanului (1636m alt) – Lupsa (sat)
Gilau sat Somesu Rece – Muntii Gilau/raul Somesul Cald la confluenta cu raul Somesul Rece - Gilau (lac) - Tarnita (lac) - Biserica din lemn "Pogorarea Duhului Sfant" 1728 cu picturi interioare din 1758, 3 hidrocentrale, lostrita
Iara sat Buru – Muntii Trascau – Cheile Iarei - Depresiunea Iara – Pietrele Albe/raul Aries la confluenta cu raul Iara - Raul Iara formeaza chei spectaculoase in sisturi cristaline si diabaze in aval de comuna Iara
Trasee spre Muntii Trascau:
-        traseu rutier spre SE pe Cheile Trascaului – Rimetea (sat) – Coltesti (sat) – Valisoara (sat) – Cheia Aiudului – Poiana Aiudului (sat) – Livezile (sat) – Aiud
-        spre E pe Cheile Ariesului – confluenta – NV – Cheile Borzestilor - cascade – E - Dealul Borzesti (712m alt) – lapiezuri – Culmea Petrestilor – Deal Dumbrava (785m alt) – Coastele Muntelui (variante de trasee) – Izvorul Popii – Urcusul Domol (bifurcatie) – pod peste Hasdate - Cheile Turzii
-        poteca spre N – Pietrele Albe – Gura Jigaului – Borzesti (sat) – maguri cristaline originale – NE – Valea Petresti – Culmea Petrestilor - Petrestii de Sus (sat) – Petrestii de Mijloc (sat) – Petrestii de Jos (sat) – variante de trasee - SE – Chele Turzii
-        spre NV – traseu rutier – Cheile Iarei – Surduc
-        spre SV – Cheile Ariesului (traseu rutier) – Vidolm (sat) – Posaga de Jos (sat) – Salciua de Jos (sat) – Baia de Aries
Iara sat Surduc - Depresiunea Iara/raul Iara - Muntele Mare - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18 cu poarta din 1758
Iara sat Magura Ierii - Depresiunea Iara - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1783
Iara - comuna - Depresiunea Iara/raul Iara - Biserica sec.13, trei conace din sec.19 "Teleki, Beldi, Kemeny"
Iclod - comuna - Dealurile Dejului/raul Somesul Mic la confluenta cu raul Valea Marului - Biserica din lemn  "Inaltarea Domnului" 1791
Iclod sat Orman - Dealurile Dejului/raul Orman - Biserica sec.13
Izvoru Crisului - comuna – Depresiunea Huedin/raul Crisul Repede - Biserica reformata din sec.17 cu tavan casetat pictat in 1764, tesaturi populare si confectionare obiecte din lemn, rezervatie de liliac salbatic
Izvoru Crisului sat Nadasu - Depresiunea Huedin/raul Nadas - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1720
Biserica ortodoxa "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17
Maguri Racatau sat Maguri – Muntele Mare – Masive: Chicera Comori (1475m alt), Negruta (1433m alt), Chicera lui Matei (1409m alt)/raul Maguri - drumetii spre Vf. Gaureasa (1456m alt), Balomireasa (1632m alt), Dumitreasa (1638m alt), Muntisorul (1621m alt)
Maguri Racatau statiunea Muntele Rece – Muntii Gilau, Muntele Mare/raul Muntele Rece - Manastirea "Inaltarea Domnului - Muntele Rece" (M) 1994, Biserica din lemn "Sf. Treime" sec.18
Manastireni sat Dretea - Muntii Gilau - Biserica din lemn "Pogorarea Duhului Sfant" 1670 cu picturi interioare din 1742
Manastireni sat Bica - Muntii Gilau - Biserica din lemn "Inaltarea Domnului" 1765 cu picturi interioare din 1770
Manastireni sat Bedeciu - Muntii Gilau/raul Capus - Biserica "Inaltarea Domnului" sec.15
Manastireni - comuna - Muntii Gilau - Biserica reformata sec.13, ruinele unei manastiri benedictine (Capalna) cu arhitectura romanica si picturi interioare din sec.18, conacul "Kornis" sec.19
Margau sat Rachitele - Magura Calatele - Culmea Hent – Mv. Rachitele/raul Hent (Sebes) - Biserica din lemn sec.18
Margau - comuna - Magura Calatele - Culmea Hent – Mv. Rachitele/raul Hent (Sebes) - Biserica fortificata "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.19
Mica - comuna - Dealurile Jimborului/raul Somesul Mare la confluenta cu Somesul Mic
Mica sat Nires - Dealurile Jimborului/raul Bandau - Biserica sec.13
Mica sat Manastirea - Dealurile Jimborului/raul Somesul Mic - Biserica ortodoxa sec.13 in stil romanic cu turn clopotnita, Biserica "Sf. Nicolae" 1520 de factura gotica cu elemente de fortificatie, castelul Kornis 1593-stil renastere transilvana
Mihai Viteazu sat Cornesti - Campia Turzii/raul Aries la confluenta cu raul Hasdate - Biserica romano-catolica "Sfanta Emilia" 1774 cu zid de incinta
Trasee spre Muntii Trascau:
-        NV – Cheile Hasdate – Vf. Sardau (549m alt) – Cascada Ciucas (5m inaltime) – Lacul Ciucas – cabana Cheile Turzii
-        NV – Cheile Hasdate – confluenta – V - Valea Arinul – Culmea Petrestilor - Deal Dumbrava (785m alt) – variante de trasee – NE – Culmea Ciuma Goala (ravene si ogase) – Valea Lupului – Magura Vanata – Valea Feredeului – Valea Hasdate (vs.dr.) – Cheile Turzii
Mihai Viteazu sat Cheia - Campia Turzii – Cheile Turzii - Biserica unitariana sec.18
Mihai Viteazu - comuna - Campia Turzii/raul Aries - Biserica reformata 1674, Biserica romano-catolica sec.19, Biserica unitariana sec.18
Mintiu Gherlii sat Nima - Dealurile Jimborului - Dealurile Dejului/raul Nima - Biserica reformata sec.14, Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1774
Mintiu Gherlii - comuna - Dealurile Jimborului - Dealurile Dejului - Biserica sec.13
Mociu sat Criseni - Campia Fizesului - tezaur din argint sec.3 I.Hr celto-dacice, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1791
Mociu sat Chesau - Campia Fizesului - Biserica reformata sec.15 cu pictura murala si tavan casetat pictat in 1788, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18 cu picturi din 1817
Mociu sat Boteni - Campia Fizesului - Biserica reformata sec.13
Moldovenesti sat Podeni - Campia colinara a Turzii – Muntii Trascau/raul Podeni - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1784, Biserica "Inaltarea Domnului" sec.18 cu picturi murale din 1930
Moldovenesti sat Plaiesti - Campia colinara a Turzii – Muntii Trascau/raul Plaiesti - Biserica unitariana sec.15-18
Moldovenesti sat Stejeris - Campia colinara a Turzii – Muntii Trascau - Biserica reformata 1714
Moldovenesti sat Badeni - Campia colinara a Turzii – Muntii Trascau - Biserica unitariana sec.17, Biserica din lemn "Sf. Nicolae" 1765
Moldovenesti - comuna – Defileul Ariesului - Campia colinara a Turzii – Muntii Trascau/raul Aries - ruine Cetatea Moldovenesti (Cetatea Turzii) sec.10-arta medievala, Biserica unitariana sec.17
Panticeu sat Darja - Dealurile Dejului – Dl. Bobalna/raul Lonea (Luna) - Biserica reformata sec.13
Panticeu - comuna - Dealurile Dejului – Dl. Bobalna/raul Lonea (Luna) - Biserica reformata sec.12
Palatca sat Bagaciu - Campia Fizesului - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700
Palatca - comuna - Campia Fizesului - Biserica reformata sec.15
Petrestii de Jos sat Petrestii de Sus - Culmea Hajdate – Muntii Trascau - Manastirea "Schimbarea la Fata - Cheile Turzii" (M) sec.17/1998, Cheile Turzii – rezervatie
 Poieni sat Lunca Visagului – Muntii Meses, Vladeasa/raul Valea Draganului - drumetii spre raul Valea Seaca si Pestera Varfurasul
Poieni sat Bologa - Muntii Meses, Vladeasa/raul Crisul Repede la confluenta cu raurile Sebes si Calata - Cetatea feudala din piatra Bologa cu turn circular 1322, vestigii castru roman cu inventar
Rasca - comuna - Magura Calatele – Muntii Gilau - Manastirea "Cuvioasa Parascheva - Rasca Transilvana" (F) 2002
Sacuieu sat Rogojel – Muntii Vladeasa – Dl. Hent - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18, partii schi
Sacuieu sat Visagu - Muntii Vladeasa – Dl. Hent - Biserica din lemn 1800, partii schi
Sanmartin sat Targusor - Dealurile Jimborului/raul Diviciori - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17
Sanmartin sat Cutca - Dealurile Jimborului - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1720
Sanpaul - comuna - Dealurile Clujului/raul Valea Mare - Biserica din lemn "Sfanta Treime" 1722 cu picturi 1788
Sanpaul sat Sardu - Dealurile Clujului/raul Valea Mare - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil' 1752
Savadisla sat Finisel - Muntele Mare- Gilau - Deal Ursoaia (882m alt)/raul Finisel - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1758
Trase spre Muntele Mare – Gilau:
-        spre SV pe Valea Fenesu – Creasta Plopilor (1178m alt) – Plopi (sat) – Vf. Testies (1240m alt) – Vf. Tirtava (1314m alt) – Valea Calului – Lacul Calului – Lacul Negruta – S – Vf. Dumitreasa (1638m alt) – Piatra Grosilor (1756m alt) – S – Valea Devii – Valea Mare – Bistra
-        spre SV pe Valea Fenesu – Creasta Plopilor (1178m alt) – Plopi (sat) – SV – Valea Ierii (sat) – Valea Ierii – Vf. Cornului (1302m alt) – confluenta – SV pe Valea Soimu – Lacul Soimu I – Lacul Soimu II – Piatra Alba – canton Bogdanul – S – Valea Devii – Valea Mare – Bistra (sat)
-        spre SV pe Valea Fenesu – Creasta Plopilor (1178m alt) – Plopi (sat) – SV – Valea Ierii (sat) – Valea Ierii – Vf. Cornului (1302m alt) – confluenta – S pe Valea Iara – Lacul Iara – canton Bonduroasa – Valea Ratoiu Mare – Vf. Namasul Mare (1610m alt) – variante de trasee pe vaile afluentilor
-        spre SV pe Valea Fenesu – Creasta Plopilor (1178m alt) – Plopi (sat) – SV – Valea Ierii (sat) – Valea Ierii – Vf. Cornului (1302m alt) – confluenta – SV pe interfluviu (Iara – Soimu) – Vartopeana – Piatra Alba – S – Piatra Grosilor (1756m alt)
Sic - comuna - Dealurile Sicului/raul Valea Sicului - Biserica reformata sec.13, Biserica din lemn "Sf. Ioan Gura de Aur" 1707/1731, Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1731, Biserica romano-catolica 1758, Stufarisurile de la Sic - rezervatie ornitologica - iazuri, helesteie
Suatu - comuna - Campia Fizesului/raul Suatu - Biserica unitariana sec.14-15, 'Fanatele de la Suatu' rezervatie floristica - vegetatie stepica
Tritenii de Jos - comuna - Campia Sarmasului - Biserica "Adormirea Maicii Domnului" sec.17 cu picturi murale din 1762
Tureni - comuna - Cheile Turenilor - Dealurile Feleacului - Parau Racilor, Tureni - "Cheile Turenilor" rezervatie
Trasee spre Muntii Trascau:
-        spre SE – pe Paraul Tur – Cheia Turenilor – cariera de gips si alabastru – “Bulboana Fetelor” (marmita) – Coltul Cainilor – Pestera Zanelor – Pestera Feciorilor – traseu alunecos – relief rezidual (Rostogolul, Tunsul, Popa Tiganilor, Cerceii Doamnei – turnuri, creste, jgheaburi, ferastruici) – urcus pe vs. dr. – drum judetean – drumul carierei – cariera Sandulesti - Valea Sandulesti (izvor) – SV – “Fantanele” – Cheile Turzii
-        spre S – Culmea Petrestilor – Izvorul Alexandru Machedon - Dealul Sandului – “Fantanele” – Cheile Turzii – Stancaria Murunei – Cornul Cheii
Tureni sat Micesti - Dealurile Feleacului/raul Micesti - Biserica "Pogorarea Duhului Sfant" 1794
Taga sat Santejude - Campia Fizesului – Dl. Ascutit - Biserica din lemn "Sf. Dumitru" 1701
Taga sat Nasal - Campia Fizesului – Dl. Ascutit - Biserica reformata sec.15, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1804 cu picturi interioare originare
Taga - comuna - Campia Fizesului – Dl. Ascutit/raul Fizes - Taga (lac) - Castelul Wass sec.18 cu zid de incinta 
Unguras sat Unguras - Dealurile Ungurasului/raul Bandau - Vestigii cetate medievala sec.13 cu Biserica reformata sec.14
Vad sat Calna - Dealurile Garboului - Dealurile Dejului/raul Bogata - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1671
Vad sat Valea Grosilor - Dealurile Garboului - Dealurile Dejului - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1791
Vad - comuna - Dealurile Garboului - Dealurile Dejului/raul Somes la confluenta cu raul Bogata - Manastire din sec.14 cu Biserica "Adormirea Maicii Domnului" sec.16 ctitor Stefan cel Mare
Valea Ierii – comuna - Muntii Gilau - Muntele Mare/raul Iara – Masive: Tarlava (1314m alt), La Buru (1052m alt), Creasta Plopilor (1178m alt), Ghergheleu (1372m alt) - Manastirea "Inaltarea Domnului - Muntele Rece" (M) 1994
Vultureni sat Chidea - Dealurile Clujului/raul Chidea - Biserica reformata sec.13, Biserica din lemn "Sf. Gheorghe" 1761, Biserica romano-catolica "Sf. Ioan Nepomuk" 1766, Biserica Unitariana 1902
Vultureni sat Badesti - Dealurile Clujului/raul Badesti - Biserica reformata sec.13   SURSA: e-CALAUZA