TRASEE TURISTICE DIN JUDETUL CLUJ

Cluj Napoca – resedinta de judet - Podisul Transilvaniei – Mv. Feleacului – Dl. Clujului, Lombului/raul Somesul Mic la confluenta cu raul Nades – Catedrala Arhiepiscopala din 1921, Manastirea benedictina-Manastur 1222, Biserica romano-catolica "Sf. Mihail" 1349, Biserica reformata 1486, Manastirea dominicana (scoala muzica) sec.15, "Padurea Baciului", Muzeu de istorie - obiecte misteroase, Casa memoriala Matei Corvin (n. 1443), muzeu arte plastice 'Ion Andreescu', Palatul Banffy 1773 muzeu arta, Biserica iezuitilor 1718, aeroport (Someseni) 
Campia Turzii – oras - Campia Turzii/raul Aries la confluenta cu raurile Valea Florilor, Boldutul
Dej – oras - Terasele Somesului-Dealurile Dejului/raul Somes – Biserica reformata "Sf. Stefan" 1453, Biserica "Sf. Anton de Padova" (man. franciscana) 1716, muzeu, Biserica "Sf. Gheorghe" 1776, Biserica romano-catolica sec.18, sinagoga
Dej – oras  - Ocna Dejului - Dealurile Dejului - 350m alt., balneo - lac salin cu ape min clorurate, sodice indicat in afectiuni locomotorii, musculare, ORL, ginecologice, astenii, "Salina Transilvania"- Biserica "Sf. Varvara" 2000 cioplita in sare la 170m adancime sub forma unei grote cu icoane pictate de Constantin Bumb, vechi exploatari de sare
Gherla – oras - Dealurile Dejului-Dealurile Jimborului/raul Somesul Mic la confluenta cu raul Fizes - Castelul cetate "Martinuzzi 1540, Biserica armeano-catolica "Solomon" 1723, Biserica armeana "Sf. Treime" 1784, case "Karacsony" (farmacia), casa "Laszloffy" sec.18, muzeu, parc dendrologic: arborele pagodelor (Ginkgo biloba), termocentrala, covoare orientale
Gherla – oras – Baita - Dealurile Dejului – balneo - izvoare ape minerale indicate in afectiuni reumatologice, neuro-periferice, ginecologice, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.15
Turda – municipiu - Campia Turzii - Dealurile Feleacului – Dl. Zanelor/raul Aries la confluenta cu raul Valea Racilor - Complexul de lacuri sarate "Durgau" (15 lacuri sarate de diferite dimensiuni): Ocnei (lac), Dulce (lac), Rotund (lac), Sulfuros (lac) - Cetatea secuilor sec.12 ruine, Biserica reformata "Turda Veche" 1400, Biserica Mare romano-catolica 1498, Biserica reformata "Turda Noua" 1500, Palatul voievodal sec.15 muzeu, Manastirea "Mihai Voda" (F) 2002, Punctul ‘Pordeiu’ asezare dacica/oras roman "Potaissa", drumetii spre Cheile Turziii si Muntii Apuseni, Salina Turda
Trasee spre Muntii Trascau:
-        spre V peste paraul Pordei – "Drumul Domnilor" – Vf. Hodinis (445m alt- belvedere) – V – Cheile Turzii
-        spre SV - traseu rutier – Mihai Viteazu (sat) – Buru (sat) – variante de trasee – S – Rimetea (sat) - variante de trasee
-        Cabana Cheia Turzii – NV prin Cheile Turzii – Petrestii de Jos (sat) – traseu rutier SV pe Valea Livezii – Livada (sat) – poteca V – Deal Coasta Mare - Valea Agrisului (sat) – SV – Iara (sat) – traseu rutier NV spre Muntele Mare – Baisoara (sat) – Defileul Iertii – Muntele Baisorii (sat) – poteca intre Valea Iertii si Valea Vadului – statiunea Baisoara
Huedin – oras – Depresiunea Huedin/raul Crisul Repede - Biserica sec.13-14, conacul "Barcsay" sec.18
Huedin sat Bicalatu - Depresiunea Huedin - Biserica reformata din sec.17 cu tavan casetat din 1697
Aghiresu - comuna - Dealurile Clujului/raul Nadas - ruinele castelului "Bocskay" 1572, Biserica hala stil gotic sec.13-15, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavril" 1780 cu picturi originale
Aghiresu sat Ticu - Dealurile Clujului/raul Ticu - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavril" 1641
Aiton - comuna - Valea Racilor - Dealurile Feleacului – Mv. Feleacu - Biserica din lemn 1711, urme asezare Neolitic
Alunis - comuna - Dealurile Dejului/raul Valea Marului - Biserica reformata sec.17
Apahida - comuna - Podisul Transilvaniei/raul Somesul Mic - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavril" 1806, morminte princiare sec. 15
Aschileu sat Cristorel - Dealurile Clujului - Manastirea "Sf. Ilie si Sf. Lazar - Cristorel" (M) 1999
Aschileu sat Aschileu Mic - Dealurile Clujului/raul Borsa - Biserica din lemn  'Sfintii Ingeri' 1801 sculpturi-monument de arhitectura
Baciu sat Suceagu - Dealurile Clujului/raul Nadas - Biserica reformata 1747, Biserica din lemn 1771 cu picturi originare
Baciu sat Corusu - Dealurile Clujului - Cheile Baciului (rezervatie naturala-punct fosilifer), fosta Posta sec.17-casa parohiala
Baisoara sat Sacel - Muntii Apuseni - Muntele Mare - cetate Lita sec.13-ruine, sporturi de iarna
Baisoara - comuna - Muntii Apuseni - Muntele Mare/raul Iara - Manastirea "Sf. Ilie - Baisoara" (M) 1992 ("La Baie"), Statiune turistica de iarna-sporturi de iarna
Belis - comuna - Magura Calatele – Podisul Padesului, Muntii Gilau/raul Somesul Cald si raul Belis – Fantanele (lac) - Defileul Marisel  - Rezervatii: Izvoarele Somesului Cald, Tinovul Mare
Belis statiunea Fantanele - Parcul National Muntii Apuseni – Masive: Magura Calatele (1404m alt), Chicera Negrului (1497m alt), Negru (1099m alt), La Capul Dealului (1310m alt), Piatra Fulgerata (1428m alt)/raul Somesul Cald - Cheile Somesului Cald - Fantanele-Belis (lac)
Trasee: drumetii pe Somesul Cald spre Ic Ponor Padis si de aici:
-        dr. pe raul Ponor spre Pestera Onceasa
-        inainte pe Somesul Cald spre Cetatile Radesei
-        stg. pe paraul Izbuc spre Platoul Padis
-        stg. pe paraul Izbuc poteca pana la paraul Belis-Poiana Horea si celalalt capat al lacului Fantanele Belis
Belis sat Poiana Horea - Parcul National Muntii Apuseni - Podisul Padesului, Muntii Vladeasa, Muntele Mare - raul Belis la confluenta cu paraul Ticlau, Apa Calda, Masiv Ticlau (1567m alt), Chicera Negru (1497m alt), Batrana (1579m alt), Pestera Ghetarul de la Vartop, Pestera Cetatile Ponorului, traseu pe valea Belis spre Valea Calineasa- Sesul Calineasa (Padis-Scarisoara);
Trasee spre Muntii Bihor-Vladeasa
-        traseu SE pe paraul Belis pana la izvor - Vf. Cocuti (1457m alt) – Poiana Calineasa – NV – traseu spre Cabana Padis de unde se formeaza numeroase trasee spre Platoul Padis si pesteri
      -    traseu S – casa Ursoaia – E - Matisesti (sat) pe paraul Albac (aval) – S - Albac
Belis sat Smida – Parcul National Muntii Apuseni - Podisul Padesului - Muntii Vladeasa, Muntele Mare - raul Somesul Cald, la confluenta cu paraul Radesei, Fira, Fantanele (lac), Masiv Oluri (1502m alt), Muncelul Mare (1542m alt), Ticlau (1567m alt), Pestera Onceasa (Huda Oncesei, Poarta Zmeilor de la Onceasa), Cetatea Radesei, Sura Boghii, drumetii spre Izvorul raului Somesul Cald, Pestera Onceasa-P. Mare/paraul Fira, Pestera Cetatea Radesei/raul Somesul Cald;
Trasee spre Muntii Bihor-Vladeasa
-        traseu spre V pe raul Somesul Cald (amonte) – Vf. La Gemene (1044m alt) – SV pe Raul Somesul Cald – Pestera Alunul – Pestera Dosul Capitei – S – Pestera Cuculeu – Cetatea Radesei – NV – Vf. Carligati (1692m alt) – Vf. Bohodei (1654m alt) – NV – Vf. Custurii (1396m alt) – Deal Plaiului (1103m alt) – V – Budureasa
-         traseu spre V pe raul Somesul Cald (amonte) – Vf. La Gemene (1044m alt) – SV pe raul Batrana pana la confluenta paraielor Izbucul cu Calineasa – SV pe paraul Izbucul spre izvor – Cabana Padis (de aici pornesc numeroase trasee spre pesteri) – Vf. Biserica Motului (1466m alt) – V – Canton Padis – N – Pesterile din Padis – Pestera Sura Boghii – Lacul Varasoaia – Avenele din Varasoaia – NV – Cetatea Radesei – NE – Pestera Cuculeu – Pestera Dosul Capitei – aval pe raul Somesul Cald – Pestera Alunul – E – Smida
-        traseu spre V pe raul Somesul Cald (amonte) – Vf. La Gemene (1044m alt) – SV pe raul Batrana pana la confluenta paraielor Izbucul cu Calineasa – S pe paraul Calineasa – izvor – Vf. Batrana (1579m alt) – NV – Avenul din Batrana – Cabana Padis Padis (de aici pornesc numeroase trasee spre pesteri)
Bobalna sat Cremenea - Dealurile Bobalna - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1677 cu picturi interioare din 1758
Bobalna - comuna - Dealurile Bobalna /raul Olpret - Rascoala taraneasca din Transilvania 1437
Bontida sat Rascruci - Podisul Transilvaniei-Campia Fizesului/raul Borsa - Castelul "Banffy" sec.18, Biserica reformata sec.17
Bontida - comuna - Podisul Transilvaniei-Campia Fizesului/raul Somesul Mic la confluenta cu raul Caianu - Castelul "Banffy" Bontida 1652
Borsa sat Ciumafaia - Dealurile Clujului/raul Borsa - Biserica sec.16
Caianu - comuna - Campia Fizesului/raul Caianu - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1750
Calatele sat Valeni - Magura Calatele - Biserica fortificata sec.12-15 cu tavan casetat pictat in 1778
Calatele sat Dealu Negru - Magura Calatele - Biserica din lemn "Sfintii Voievozi" 1764 adusa din satul Finciu 
Camarasu - comuna - Campia Fizesului/izvor rau Fizes - Biserica reformata 1753, conac "Kemeny" sec.18
Capusu Mare sat Straja - Dealurile Clujului – Muntele Gilau - Biserica din lemn "Sfintii Trei Ierarhi" sec.17
Capusu Mare sat Paniceni - Cheile Panicenilor - Dealurile Clujului – Muntii Gilau - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1730 din barne de stejar - picturi interioare - inversiune floristica-coniferele spre fundul vaii iar foioasele in zona superioara
Capusu Mare sat Dumbrava – Muntii Gilau/raul Dumbrava - Biserica reformata sec.18 cu tavan casetat din 1752 
Capusu Mare sat Dangau Mic – Muntii Gilau - Biserica din lemn "Pogorarea Duhului Sfant" 1764 
Capusu Mare sat Capusu Mic – Muntii Gilau/raul Capus - Biserica reformata sec.18 cu tavan casetat din 1743 
Capusu Mare sat Agarbiciu – Muntii Gilau/raul Agarbiciu - Biserica din lemn "Sfanta Treime" sec.17 
Capusu Mare - comuna - Muntii Gilau/raul Capus - Biserica sec.13, cusaturi populare, crescatorie de nurci  
Caseiu - comuna - Dealurile Ciceului – Dl. Chiuiesti/raul Somes la confluenta cu raul Salatruc - vestigii castru roman "Samum" sec.3 d. Hr
Caseiu sat Coplean - Dealurile Ciceului – Dl. Chiuiesti - Castelul "Haller" 1729-1771, Biserica romano-catolica 1540   
Catina sat Feldioara - Campia Fizesului - Biserica sec.15-16 
Catcau sat Muncel - Dealurile Ciceului – Dl. Muncelu - Biserica din lemn "Sf. Nicolae" sec.18 cu picturi interioare din 1792 
Catcau sat Salisca - Dealurile Ciceului – Dl. Muncelu - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil din Deal" sec.17 
Ceanu Mare - comuna - Campia Sarmasului/raul Valea Larga si raul Boldut - Conducta de gaze naturale Zau de Campie-Ceanu Mare-Cluj Napoca

Harta traseelor turistice Dealurile Clujului Est

Biserica de lemn din Săliștea Veche

Chinteni sat Salistea Veche - Dealurile Clujului - Biserica din lemn sec. XVI 

Chinteni sat Vechea - Dealurile Clujului/raul Chinteni - Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului" 1726 cu picturi interioare din 1748 
Chinteni - comuna - Dealurile Clujului/raul Chinteni - Biserica romano-catolica 1796, "Fanatele Clujului"-rezervatie naturala-vegetatie de stepa, etc.

Chiuiesti sat Strambu – Deal Chiuiesti/raul Strambu - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17 
Chiuiesti sat Valea Caseielului - Deal Chiuiesti/raul Strambu - Manastirea "Inaltarea Sfintei Cruci - Casiel Strambu" (F) 1765 monument istoric, Schitul "Sfanta Treime - Fanti" (F) (se afla la 2km de Man. Casiel - drum greu accesibil iarna)
Negreni sat Negreni – Defileul Ciucea – Depresiunea Ciucea – Muntii Vladeasa – Mv. Plopis, Meses/raul Crisul Repede
Negreni sat Bucea - Defileul Ciucea – Depresiunea Ciucea – Muntii Vladeasa – Mv. Plopis, Meses/raul Crisul Repede - Manastirea "Cuv. Ioan Iacob Romanul - Piatra Craiului - Bucea" (M) 1995, Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului" 1791-monument istoric
Ciucea - comuna - Defileul Ciucea – Depresiunea Ciucea – Muntii Vladeasa – Mv. Plopis, Meses/raul Crisul Repede - Manastirea "Nasterea Maicii Domnului - Ciucea" (F) 1940, Octavian Goga-muzeu memorial din 1994, muzeu etno, Biserica din lemn si mausoleu
Ciurila - comuna - Dealurile Feleacului/raul Hajdate - rezervatia de pe raul Dumbrava Filei-Orhidee ocrotita-Papucul Doamnei

Ciurila sat Saliste - Dealurile Feleacului - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1754
Ciurila sat Padureni - Dealurile Feleacului - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1750 cu picturi interioare din 1739
Cojocna - comuna - Campia Fizesului/raul Maraloiu - Toroc (lac) - Lacul Mare (lac) – balneo - ape minerale clorurate, sodice - lacuri saline indicate in afectiuni reumatismale, ginecologice, endocrine, obezitate, Biserica din lemn "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" 1796
Cornesti sat Tiocu de Sus - Dealurile Bobalnei/raul Lujerdiu - Biserica sec.13
Cornesti sat Lujerdiu - Dealurile Bobalnei/raul Lujerdiu - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1600 ctitorita de Mihai Viteazul
Cuzdrioara - comuna - Dealurile Ciceului – Conac sec.19, Biserica sec.15
Dabaca sat Luna de Jos - Dealurile Clujului/raul Lonea (Luna) - Biserica reformata 1727, "Teleki" castel sec.18 
Dabaca - comuna - Dealurile Clujului/raul Lonea (Luna) - Cetate inelara sec.9, ruine biserici sec.10, Biserica reformata 1743, "Rhedy" conac sec.18 
Feleacu - comuna - Dealurile Feleacului/izvorul raului Valea Racilor - Biserica "Cuvioasa Parascheva" 1486-monument arhitectura gotica cu picturi interioare-ctitorie St. cel Mare, Manastirea "Sfanta Treime - Feleacu" (M) 1488/1991
Feleacu sat Gheorghieni - Dealurile Feleacului - Biserica romano-catolica sec.15
Fizesu Gherlii sat Sacalaia - Campia Fizesului - Lacul Stiucii (lac) - 'Lacul Stiucii' - monument al naturii si rezervatie ornitologica
Fizesu Gherlii sat Nicula - Campia Fizesului - Manastirea "Adormirea Maicii Domnului - Nicula" (M) 1552 - Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, picturi murale originare-pictura pe sticla -Biserica din lemn - sat Fanate (BN) 1701
Fizesu Gherlii - comuna - Campia Fizesului/raul Fizes - Biserica reformata sec.17 cu tavan casetat din 1675
Floresti sat Tauti – Deal Feleac - Manastirea "Acoperamantul Maicii Domnului - Floresti"  (F) 1994, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.19
Floresti sat Luna de Sus - Deal Feleac/raul Fenes - Biserica reformata sec.18 cu amvon 1728 si tavan casetat pictat 1752
Floresti - comuna - Deal Feleac/raul Somesul Cald - Biserica romano-catolica sec.14, ruine fortificatie feudala "Cetatea Fetei", Floresti I si II-hidrocentrale
Frata sat Berchiesu - Campia Sarmasului-Valea Morii - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1747
Frata sat Soporu de Campie - Campia Sarmasului-Valea Morii - Dl. Cuntenit (Hodae) - Manastirea "Sfanta Treime - Soporu de Campie" (M) sec.18/1994, necropola dacica sec.2-3
Geaca sat Legii - Campia Fizesului/raul Legii – Dl. Ascutit - Lacul Legii (lac) - 'Lacul si Valea Legii' rezervatie naturala-monument al naturii, Biserica 1449
Geaca sat Lacu - Campia Fizesului - Dl. Ascutit - Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1771
Geaca - comuna - Campia Fizesului/raul Fizes - Catina (lac) - Biocomplex acvatic - rezervatie zoologica: egreta mare, califar alb, califar rosu, lopatar
Gilau - comuna - Muntii Gilau/raul Somesul Cald la confluenta cu raul Capusul si cu Somesul Rece - Gilau (lac) - Tarnita (lac) - urme castru roman- cetate feudala, castelul "Wass" sec.15 cu parc natural, conacul "Gallus" sec.19, Cumpana de ape - Confluenta Somesul Cald cu Somesul Rece = Somesul Mic - confluenta Somesul Mic cu Capusul, hidrocentrala
Trasee spre Muntele Mare – Gilau:
-        spre SE pe Valea Somesul Cald – Lacul Gilau – Lacul Somesul Cald – Lacul Tarnita – Marisel (sat) – Deal Copcii (1471m alt) – Crucea Iancului – NE – Belis-Fantanele (statiune) – Lacul Belis-Fantanele – NE – Calatele (sat)
-        spre SE pe Valea Somesul Rece – Maguri Racatau (sat) – confluenta – NV pe Valea Racatau – Cheile Racatau – Lacul Racatau - canton Steaua – S pe Valea Bistra – Campeni – Abrud
-        spre SE pe Valea Somesul Rece – Maguri Racatau (sat) – confluenta – SV pe Valea Somesului Rece – Cheile Somesului Rece – Lacul Somesul Rece – Lacul Irisoara – S - canton Steaua – S pe Valea Bistra – Campeni – Abrud
-        spre SE pe Valea Somesul Rece – Maguri Racatau (sat) – confluenta – SV pe Valea Somesului Rece – Cheile Somesului Rece – Lacul Somesul Rece – Lacul Irisoara – SE pe Valea Irisoara – canton Bogdanul – SV – Vf. Smidele (1644m alt) – Molhasurile Capatanei – Vf. Balomireasa (1632m alt) – NV – Vf. Runcului (1598m alt) – Deal Nedeia (1594m alt) – canton Steaua – Vf. Lamasoaia (1578m alt) – Apa Cumpanita – Vf. Petreasa (1564m alt) – Deal Coachii (1415m alt) – Deal Stauini (1381m alt) – canton Ursoaia – SV - Albac 
-        spre SE pe Valea Somesul Rece – Maguri Racatau (sat) – confluenta – SV pe Valea Somesului Rece – Cheile Somesului Rece – confluenta – S pe Valea Negruta – Lacul Negruta – Vf. Dumitreasa (1638m alt) – Piatra Grosilor (1756m alt) – S – Valea Devii – Valea Mare – Bistra
-        spre SE pe Valea Somesul Rece – Cabana Somesul Rece – SE – Creasta Plopilor (1178m alt) – Plopi (sat) – Ruinele Cetatii Lita – SV – Muntele Sacelu (sat) – SE – Baisoara
-        spre SE pe Valea Somesul Rece – Cabana Somesul Rece – SE – Creasta Plopilor (1178m alt) – Plopi (sat) – Ruinele Cetatii Lita – SV – Muntele Sacelu (sat) – SE – Baisoara – SV pe Valea Ierta – Muntele Baisorii (sat) – Muntele Cacovei – canton Sesul Cald – Pietrele Marunte – Vf. Muntele Mare (1826m alt) – Vf. Neteda (1784m alt) – Vf. La Dube (1653m alt) – Vf. Sesul Lupsanului (1636m alt) – Lupsa (sat)
Gilau sat Somesu Rece – Muntii Gilau/raul Somesul Cald la confluenta cu raul Somesul Rece - Gilau (lac) - Tarnita (lac) - Biserica din lemn "Pogorarea Duhului Sfant" 1728 cu picturi interioare din 1758, 3 hidrocentrale, lostrita
Iara sat Buru – Muntii Trascau – Cheile Iarei - Depresiunea Iara – Pietrele Albe/raul Aries la confluenta cu raul Iara - Raul Iara formeaza chei spectaculoase in sisturi cristaline si diabaze in aval de comuna Iara
Trasee spre Muntii Trascau:
-        traseu rutier spre SE pe Cheile Trascaului – Rimetea (sat) – Coltesti (sat) – Valisoara (sat) – Cheia Aiudului – Poiana Aiudului (sat) – Livezile (sat) – Aiud
-        spre E pe Cheile Ariesului – confluenta – NV – Cheile Borzestilor - cascade – E - Dealul Borzesti (712m alt) – lapiezuri – Culmea Petrestilor – Deal Dumbrava (785m alt) – Coastele Muntelui (variante de trasee) – Izvorul Popii – Urcusul Domol (bifurcatie) – pod peste Hasdate - Cheile Turzii
-        poteca spre N – Pietrele Albe – Gura Jigaului – Borzesti (sat) – maguri cristaline originale – NE – Valea Petresti – Culmea Petrestilor - Petrestii de Sus (sat) – Petrestii de Mijloc (sat) – Petrestii de Jos (sat) – variante de trasee - SE – Chele Turzii
-        spre NV – traseu rutier – Cheile Iarei – Surduc
-        spre SV – Cheile Ariesului (traseu rutier) – Vidolm (sat) – Posaga de Jos (sat) – Salciua de Jos (sat) – Baia de Aries
Iara sat Surduc - Depresiunea Iara/raul Iara - Muntele Mare - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18 cu poarta din 1758
Iara sat Magura Ierii - Depresiunea Iara - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1783
Iara - comuna - Depresiunea Iara/raul Iara - Biserica sec.13, trei conace din sec.19 "Teleki, Beldi, Kemeny"
Iclod - comuna - Dealurile Dejului/raul Somesul Mic la confluenta cu raul Valea Marului - Biserica din lemn  "Inaltarea Domnului" 1791
Iclod sat Orman - Dealurile Dejului/raul Orman - Biserica sec.13
Izvoru Crisului - comuna – Depresiunea Huedin/raul Crisul Repede - Biserica reformata din sec.17 cu tavan casetat pictat in 1764, tesaturi populare si confectionare obiecte din lemn, rezervatie de liliac salbatic
Izvoru Crisului sat Nadasu - Depresiunea Huedin/raul Nadas - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1720
Biserica ortodoxa "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17
Maguri Racatau sat Maguri – Muntele Mare – Masive: Chicera Comori (1475m alt), Negruta (1433m alt), Chicera lui Matei (1409m alt)/raul Maguri - drumetii spre Vf. Gaureasa (1456m alt), Balomireasa (1632m alt), Dumitreasa (1638m alt), Muntisorul (1621m alt)
Maguri Racatau statiunea Muntele Rece – Muntii Gilau, Muntele Mare/raul Muntele Rece - Manastirea "Inaltarea Domnului - Muntele Rece" (M) 1994, Biserica din lemn "Sf. Treime" sec.18
Manastireni sat Dretea - Muntii Gilau - Biserica din lemn "Pogorarea Duhului Sfant" 1670 cu picturi interioare din 1742
Manastireni sat Bica - Muntii Gilau - Biserica din lemn "Inaltarea Domnului" 1765 cu picturi interioare din 1770
Manastireni sat Bedeciu - Muntii Gilau/raul Capus - Biserica "Inaltarea Domnului" sec.15
Manastireni - comuna - Muntii Gilau - Biserica reformata sec.13, ruinele unei manastiri benedictine (Capalna) cu arhitectura romanica si picturi interioare din sec.18, conacul "Kornis" sec.19
Margau sat Rachitele - Magura Calatele - Culmea Hent – Mv. Rachitele/raul Hent (Sebes) - Biserica din lemn sec.18
Margau - comuna - Magura Calatele - Culmea Hent – Mv. Rachitele/raul Hent (Sebes) - Biserica fortificata "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.19
Mica - comuna - Dealurile Jimborului/raul Somesul Mare la confluenta cu Somesul Mic
Mica sat Nires - Dealurile Jimborului/raul Bandau - Biserica sec.13
Mica sat Manastirea - Dealurile Jimborului/raul Somesul Mic - Biserica ortodoxa sec.13 in stil romanic cu turn clopotnita, Biserica "Sf. Nicolae" 1520 de factura gotica cu elemente de fortificatie, castelul Kornis 1593-stil renastere transilvana
Mihai Viteazu sat Cornesti - Campia Turzii/raul Aries la confluenta cu raul Hasdate - Biserica romano-catolica "Sfanta Emilia" 1774 cu zid de incinta
Trasee spre Muntii Trascau:
-        NV – Cheile Hasdate – Vf. Sardau (549m alt) – Cascada Ciucas (5m inaltime) – Lacul Ciucas – cabana Cheile Turzii
-        NV – Cheile Hasdate – confluenta – V - Valea Arinul – Culmea Petrestilor - Deal Dumbrava (785m alt) – variante de trasee – NE – Culmea Ciuma Goala (ravene si ogase) – Valea Lupului – Magura Vanata – Valea Feredeului – Valea Hasdate (vs.dr.) – Cheile Turzii
Mihai Viteazu sat Cheia - Campia Turzii – Cheile Turzii - Biserica unitariana sec.18
Mihai Viteazu - comuna - Campia Turzii/raul Aries - Biserica reformata 1674, Biserica romano-catolica sec.19, Biserica unitariana sec.18
Mintiu Gherlii sat Nima - Dealurile Jimborului - Dealurile Dejului/raul Nima - Biserica reformata sec.14, Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1774
Mintiu Gherlii - comuna - Dealurile Jimborului - Dealurile Dejului - Biserica sec.13
Mociu sat Criseni - Campia Fizesului - tezaur din argint sec.3 I.Hr celto-dacice, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1791
Mociu sat Chesau - Campia Fizesului - Biserica reformata sec.15 cu pictura murala si tavan casetat pictat in 1788, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18 cu picturi din 1817
Mociu sat Boteni - Campia Fizesului - Biserica reformata sec.13
Moldovenesti sat Podeni - Campia colinara a Turzii – Muntii Trascau/raul Podeni - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1784, Biserica "Inaltarea Domnului" sec.18 cu picturi murale din 1930
Moldovenesti sat Plaiesti - Campia colinara a Turzii – Muntii Trascau/raul Plaiesti - Biserica unitariana sec.15-18
Moldovenesti sat Stejeris - Campia colinara a Turzii – Muntii Trascau - Biserica reformata 1714
Moldovenesti sat Badeni - Campia colinara a Turzii – Muntii Trascau - Biserica unitariana sec.17, Biserica din lemn "Sf. Nicolae" 1765
Moldovenesti - comuna – Defileul Ariesului - Campia colinara a Turzii – Muntii Trascau/raul Aries - ruine Cetatea Moldovenesti (Cetatea Turzii) sec.10-arta medievala, Biserica unitariana sec.17
Panticeu sat Darja - Dealurile Dejului – Dl. Bobalna/raul Lonea (Luna) - Biserica reformata sec.13
Panticeu - comuna - Dealurile Dejului – Dl. Bobalna/raul Lonea (Luna) - Biserica reformata sec.12
Palatca sat Bagaciu - Campia Fizesului - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700
Palatca - comuna - Campia Fizesului - Biserica reformata sec.15
Petrestii de Jos sat Petrestii de Sus - Culmea Hajdate – Muntii Trascau - Manastirea "Schimbarea la Fata - Cheile Turzii" (M) sec.17/1998, Cheile Turzii – rezervatie
 Poieni sat Lunca Visagului – Muntii Meses, Vladeasa/raul Valea Draganului - drumetii spre raul Valea Seaca si Pestera Varfurasul
Poieni sat Bologa - Muntii Meses, Vladeasa/raul Crisul Repede la confluenta cu raurile Sebes si Calata - Cetatea feudala din piatra Bologa cu turn circular 1322, vestigii castru roman cu inventar
Rasca - comuna - Magura Calatele – Muntii Gilau - Manastirea "Cuvioasa Parascheva - Rasca Transilvana" (F) 2002
Sacuieu sat Rogojel – Muntii Vladeasa – Dl. Hent - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18, partii schi
Sacuieu sat Visagu - Muntii Vladeasa – Dl. Hent - Biserica din lemn 1800, partii schi
Sanmartin sat Targusor - Dealurile Jimborului/raul Diviciori - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17
Sanmartin sat Cutca - Dealurile Jimborului - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1720
Sanpaul - comuna - Dealurile Clujului/raul Valea Mare - Biserica din lemn "Sfanta Treime" 1722 cu picturi 1788
Sanpaul sat Sardu - Dealurile Clujului/raul Valea Mare - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil' 1752
Savadisla sat Finisel - Muntele Mare- Gilau - Deal Ursoaia (882m alt)/raul Finisel - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1758
Trase spre Muntele Mare – Gilau:
-        spre SV pe Valea Fenesu – Creasta Plopilor (1178m alt) – Plopi (sat) – Vf. Testies (1240m alt) – Vf. Tirtava (1314m alt) – Valea Calului – Lacul Calului – Lacul Negruta – S – Vf. Dumitreasa (1638m alt) – Piatra Grosilor (1756m alt) – S – Valea Devii – Valea Mare – Bistra
-        spre SV pe Valea Fenesu – Creasta Plopilor (1178m alt) – Plopi (sat) – SV – Valea Ierii (sat) – Valea Ierii – Vf. Cornului (1302m alt) – confluenta – SV pe Valea Soimu – Lacul Soimu I – Lacul Soimu II – Piatra Alba – canton Bogdanul – S – Valea Devii – Valea Mare – Bistra (sat)
-        spre SV pe Valea Fenesu – Creasta Plopilor (1178m alt) – Plopi (sat) – SV – Valea Ierii (sat) – Valea Ierii – Vf. Cornului (1302m alt) – confluenta – S pe Valea Iara – Lacul Iara – canton Bonduroasa – Valea Ratoiu Mare – Vf. Namasul Mare (1610m alt) – variante de trasee pe vaile afluentilor
-        spre SV pe Valea Fenesu – Creasta Plopilor (1178m alt) – Plopi (sat) – SV – Valea Ierii (sat) – Valea Ierii – Vf. Cornului (1302m alt) – confluenta – SV pe interfluviu (Iara – Soimu) – Vartopeana – Piatra Alba – S – Piatra Grosilor (1756m alt)
Sic - comuna - Dealurile Sicului/raul Valea Sicului - Biserica reformata sec.13, Biserica din lemn "Sf. Ioan Gura de Aur" 1707/1731, Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1731, Biserica romano-catolica 1758, Stufarisurile de la Sic - rezervatie ornitologica - iazuri, helesteie
Suatu - comuna - Campia Fizesului/raul Suatu - Biserica unitariana sec.14-15, 'Fanatele de la Suatu' rezervatie floristica - vegetatie stepica
Tritenii de Jos - comuna - Campia Sarmasului - Biserica "Adormirea Maicii Domnului" sec.17 cu picturi murale din 1762
Tureni - comuna - Cheile Turenilor - Dealurile Feleacului - Parau Racilor, Tureni - "Cheile Turenilor" rezervatie
Trasee spre Muntii Trascau:
-        spre SE – pe Paraul Tur – Cheia Turenilor – cariera de gips si alabastru – “Bulboana Fetelor” (marmita) – Coltul Cainilor – Pestera Zanelor – Pestera Feciorilor – traseu alunecos – relief rezidual (Rostogolul, Tunsul, Popa Tiganilor, Cerceii Doamnei – turnuri, creste, jgheaburi, ferastruici) – urcus pe vs. dr. – drum judetean – drumul carierei – cariera Sandulesti - Valea Sandulesti (izvor) – SV – “Fantanele” – Cheile Turzii
-        spre S – Culmea Petrestilor – Izvorul Alexandru Machedon - Dealul Sandului – “Fantanele” – Cheile Turzii – Stancaria Murunei – Cornul Cheii
Tureni sat Micesti - Dealurile Feleacului/raul Micesti - Biserica "Pogorarea Duhului Sfant" 1794
Taga sat Santejude - Campia Fizesului – Dl. Ascutit - Biserica din lemn "Sf. Dumitru" 1701
Taga sat Nasal - Campia Fizesului – Dl. Ascutit - Biserica reformata sec.15, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1804 cu picturi interioare originare
Taga - comuna - Campia Fizesului – Dl. Ascutit/raul Fizes - Taga (lac) - Castelul Wass sec.18 cu zid de incinta 
Unguras sat Unguras - Dealurile Ungurasului/raul Bandau - Vestigii cetate medievala sec.13 cu Biserica reformata sec.14
Vad sat Calna - Dealurile Garboului - Dealurile Dejului/raul Bogata - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1671
Vad sat Valea Grosilor - Dealurile Garboului - Dealurile Dejului - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1791
Vad - comuna - Dealurile Garboului - Dealurile Dejului/raul Somes la confluenta cu raul Bogata - Manastire din sec.14 cu Biserica "Adormirea Maicii Domnului" sec.16 ctitor Stefan cel Mare
Valea Ierii – comuna - Muntii Gilau - Muntele Mare/raul Iara – Masive: Tarlava (1314m alt), La Buru (1052m alt), Creasta Plopilor (1178m alt), Ghergheleu (1372m alt) - Manastirea "Inaltarea Domnului - Muntele Rece" (M) 1994
Vultureni sat Chidea - Dealurile Clujului/raul Chidea - Biserica reformata sec.13, Biserica din lemn "Sf. Gheorghe" 1761, Biserica romano-catolica "Sf. Ioan Nepomuk" 1766, Biserica Unitariana 1902
Vultureni sat Badesti - Dealurile Clujului/raul Badesti - Biserica reformata sec.13   SURSA: e-CALAUZA

Obiceiul colindatului de odinioară la Chinteni

1999, colindători din Chinteni

În localitatea Chinteni, în seara de Ajun, feciorii însoțiți de muzicanți mergeau prin sat colindând „Orașul” – o colindă specifică locului. Aici, imediat după lăsarea postului, se stabileau „tizeșii” și se contactau ceterașii. Angajarea acestora era o întrecere între români și maghiari, deoarece, și unii și alții, îl voiau pe Puiu din Așchileu, un muzicant foarte apreciat. De asemenea, se stabilea și locul unde urma să aibă loc jocul.

1999, colindând gazda fam. Nelu Suciu

În seara de Ajun al Crăciunului, începeau colinda dintr-un capăt al satului și continuau până la ultima casă. După ce se colinda ”Orașul” afară, ceata intra în casă unde își primea plata constituită dintr-o „oieguță de jinars” și un colac, nu înainte de a juca fata gazdei. Jinarsul se aduna într-un fedeleș iar colacii într-un sac. Când acestea se umpleau, erau duse la casa tizeșilor. Țuica era vândută participanților în serile de joc iar colacii erau folosiți la masă. Deși colindatul dura toată noaptea, dimineața toată lumea participa la slujba de la biserică, apoi, după amiază, la joc.

Daruri ritualice

Un moment foarte important în comunitate era „botezul jocului” pentru tinerii care nu jucaseră până atunci și care așteptau, alături de mamele lor, cu mare emoție acest „prag”.

Jocul avea loc în toate cele trei seri de Crăciun, iar în a patra zi se adunau banii. Taxa era stabilită de tizeși. Feciorii plăteau mai mult decât fetele. Cu banii erau plătiți muzicanții iar cei rămași erau ai organizatorilor.

Aici nu se organiza joc de Anul Nou, dar avea loc de Bobotează și apoi aproape în fiecare duminică până la lăsatul postului de Paști.

Orașu 

Orașu lui Viflaim

Haideți cu toți să-l vedem

Că nouă ni s-a născut

Domnul cel făr de-nceput

Din cei proroci de demult

Oamenilor proorocit

De vi s-a naște Mesia

Din sămânța lui Iosif

Și din roada lui Adam

Mântuiea lui Avraam

S-o suit din vița lui

Tri crai ai pământului

Aducându-i lui daruri

Aur, smirnă și tămâie

Slava Domnului să-i fie

Slavă sus Lui Dumnezeu

Și pe pământ pace fie

Între oameni bună voire.

            

Lucia Magdalena Suciu, primarul Comunei Chinteni, 
înconjurată de colindători (decembrie 2021)

                                 Mulțămita 

Acest praznic luminat

Noi cu drag l-am așteptat

Să auzim îngerii cântând

Și craii călătorind

Îngerii dau veste bună

La tot neamul dimpreună

Să fii gazdă sănătos

Să ne dai colac frumos

Colacu cât masa

Stogu cât casa

La anu' și la mulți ani!

(Informații preluate din Monografia satului Chinteni – Pr. Simion Abraham)

Lucia Magdalena Suciu-primarul Comunei Chinteni
- colac pentru colindători (decembrie 2012)

Practici și obiceiuri populare. Claca la Chinteni.

Claca

Sursa foto: https://mariagolban.files.wordpress.com/
2012/07/cununa_de_grau_1.jpg

„Fiecare moment din viața satului era prilej de întâlnire a tinerilor feciori și fete pentru a petrece. Astfel, claca se făcea aproape la toate muncile câmpului mai importante.

Claca la secere sau cules

De obicei, seceratul se făcea organizat în clacă, acolo unde gazda avea mai mult de secerat. Organizarea începea de seara, când erau chemați „clăcașii”. Seceratul de grâu îl făceau fetele și femeile tăind grâul cu secerea iar feciorii legau grâul în snopi, îl adunau în clăi, iar la terminatul lucrului se împletea o cunună mare de grâu care se punea pe capul gazdei care servea clăcașii cu „jinars” - țuică – colac și pancove - și se începea petrecerea cu cântec și joc rostind diverse strigături:

„Cine n-o uda cununa

Să-i uște Dumnezău mâna” (inf. Lucreția Rujiții).

Tot așa se proceda și toamna la culesul mălaiului (porumb) când, ajunși cu carele de mălai acasă, îl descărcau în curte unde, seara, mai mulți tineri și tinere participau la desfăcut, despănușat știuleții. Când terminau de desfăcut erau serviți cu jinars și cu dovleac (dublete) copt, iar feciorii împănușau fetele, învelindu-le cu pănușile rezultate de la desfăcutul cucuruzului.

Femei la clacă (jud. Cluj) 
Sursa foto: https://foto.agerpres.ro/foto/detaliu/14081279

Claca mai era practicată și la alte lucrări mai mari care nu puteau fi făcute în familie fără ajutorul vecinilor și al rudelor. Aceasta, de obicei, când aveau de transportat piatră sau alte materiale pentru construirea caselor și anexelor.

Femeile obișnuiau să facă clacă de tors toamna, după terminarea lucrului la hotar, în Postul Crăciunului, când  torceau cânepa și câlții să pregătească „jirebdiile” pentru opărit, să poată pune războiul (de țesut) după sărbătorile de iarnă. Femeia care organiza, rânduia să-și toarcă cu clacă, chema femeile din vecini și rudeniile, care torceau până noaptea târziu. Ceea ce torceau la final era pus pe răștitori, făcut jirebdii care se fierbeau cu leșie – cenușă fiartă - ți apoi se puneau în gheme. La sfârșit, femeile prezente erau servite cu mâncare și băutură”.

Furcă de tors
Sursa foto: https://www.muzeul-etnografic.ro

Extras din Monografia satului Chinteni, pr. Simion Abraham

Câteva informații despre satele comunei Chinteni...

Monografia satului Chinteni - pr. Simion Abraham

Chinteni (mai demult Chintău, în maghiară Kajántó), este o comună situată în județul Cluj, regiunea Transilvania, zona etnografică „Dealurile Clujului”.

Situată în N-V județului Cluj, la 14 km de Municipiul Cluj-Napoca, comuna Chinteni se întinde pe o suprafață de 98 km² și are în componență satele: Chinteni – reședință de comună, Deușu, Vechea, Măcicașu, Sînmărtin, Feiurdeni, Pădureni, Satu Lung și Săliștea Veche.

Comuna are următoarele vecinătăți: Cluj-Napoca la sud, Comuna Apahida la S-E, Comuna Sînpaul la vest, Comuna Vultureni la nord, Comuna Borșa la N-NE.

Face parte din categoria satelor lineare.        

Altitudinea medie: 475 m.

Chinteni este satul de reședință al comunei.

Deși cercetări mai recente ale istoricilor au evidențiat un document care menționează reînnoirea semnelor de hotar – acțiune concretizată în urma poruncii regelui Ladislau al IV-lea - la data de 3 august 1283, conform izvoarelor cercetate anterior, anul primei atestări documentare este 1263 (Monografia satului Chinteni, Pr. Simion Abraham), însă, cele mai vechi urme sunt semnalate din neolitic (5000-3000 î.H.). De asemenea, conform cercetărilor arheologice, există urme din epoca bronzului (2500-1800 î.H), din epoca fierului (după 1200 î.H.) și din perioada daco-romană (106-271 d.H.).

Pe teritoriul localității se află o serie de monumente istorice (situri arheologice, monumente de arhitectură, monumente de for public).

Alături de siturile arheologice, pe raza localității Chinteni se află monumentul de arhitectură Biserica Romano-catolică „A tuturor Sfinților”, monument istoric categoria B, sec. XIII și monumentul de for public „Monumentul eroului necunoscut”.

Existența celor patru biserici, ortodoxă, greco-catolică, romano-catolică și reformată în Chinteni și în satele aparținătoare, ne arată un bun exemplu de conviețuire multiculturală.

Chinteni pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. Josephinische Landaufnahme pg.072

Deușu (în maghiară Diós, în trad. "Nuci")

Situată la aproximativ 20 de km de Cluj-Napoca, localitatea Deușu este despărțită de localitatea Vechea prin șoseaua care face legătura dintre Cluj-Napoca, Chinteni-Băbuțiu-Vultureni.

Altitudinea medie: 493 m.

Aici, pe lângă situl arheologic „Apreșu de Jos”, se află și „Tumulii de la Deușu – Acăstăi”, descoperire funerară, preistorie.   

La Școala din sat a existat un "Muzeu de Istorie" creat de prof. Simion Suciu care a colecționat obiecte istorice găsite in zonă, atestând locuirea satului, în special a localității Vechea, de peste 2000 de ani.

Vechea (mai demult Budaveche, în maghiară Bodonkút sau Burjánosbuda)

În Evul Mediu, un complex de colonii, compus din mai multe sate, reședință a familiei nobiliare maghiare Budai.

Altitudinea medie: 519 m.

În această localitate se află Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului", monument istoric categoria B, datată din 1726. Aceasta reprezintă unul dintre cele mai vechi ansambluri din județul Cluj care și-a păstrat arhitectura și materialul de construcție original. Aici sunt și situl arheologic, categoria B, „Valea puturoasă”, necropola, categoria B, Valea puturoasă și așezarea „Islaz”, categoria B.

De asemenea, la școala locală, sub îndrumarea profesorului Vasile Suciu, a fost creat un mic muzeu care cuprinde artefacte descoperite în zonă.

Măcicașu în maghiară Magyarmacskás) 

Altitudinea medie: 435 m.

Se spune că numele localității vine de la cuvântul maghiar „macska” (pisică). În Evul Mediu, în pădurile înconjurătoare, existau numeroase pisici sălbatice.

În sat a fost descoperit un altar votiv dedicat zeului Silvanus Silvester de către sclavul Fortunatus pentru sănătatea stăpânului său Theupropus. Altarul sugerează existența unei "villa rustica" romane, administrată de un "servus villicus". Cultul zeului Silvanus, practicat în Dacia romană, s-a răspândit imediat după 107 e.n. și prezintă similitudini cu acela din Pannonia, unde foarte frecvent are adăugat și titlul de Silvester. S-a răspândit îndeosebi prin soldații romani, sclavi și liberți. De cele mai multe ori suplinește și credința în vechi zei locali. Silvanus era cel mai important zeu al societății rurale din imperiul roman, adeseori fiind asociat cultului zeiței Ceres (zeița romană a recoltei și a grâului).

Aici se află situl arheologic „Dealu Horhiș”, categoria A.

https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83cica%C8%99u,_Cluj

Sânmărtin  (în maghiară Macskásszentmárton)

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 Sânmărtin, colocvial Sânmărtinu Măcicașului. 

Feiurdeni (mai demult Feiurd, în maghiară Fejérd)

Satul este situat la 17 km nord de Cluj, așezat pe fundul căldării, ce se adâncește între Fânațele Clujului și comunele Pădureni, Satul Lung, Borșa și Câmpenești.

Prin mijlocul satului curge Pârâul Feiurdenilor, care, la Jucu, se varsă în Someșul Mic.

Locurile din apropierea satului au nume românești: Cot, Sub Pădure, Ulița Mare, Dâmbul Popii, Șes, Țelini, Dos, Față, Deal, Curmătura, Calea Borșii, Calea Giulii, Calea Clujului iar hotarele mai îndepărtate de sat sunt ungurești: Nyerges, Telek, Kecskevára, Meleg, Hideg, Selyem, Torna, Ambra-völgy.

O legendă spune că pe vremea Hulilor, satul Feiurdeni era situat în partea dinspre răsărit unde astăzi este comuna Câmpenești. La vestea că vin Hulii și prăpădesc tot în cale, poporul speriat se hotărăște să își părăsească locuințele din apropierea drumului și să se refugieze în matca pârâului, în sus, înspre apus, unde, pe atunci, erau păduri seculare. Aici, lângă izvorul pârâului, decid să se așeze. Își fac la repezeală bordeie din pământ, le acoperă cu trunchiuri mari de copaci peste care aruncă glii de pajiște și noile locuințe, numite hrube, erau gata. Astfel, au putut scăpa de urgia hulilor și au întemeiat satul de astăzi.

Comuna a fost întemeiată pe la mijlocul secolului al XIII-lea, cea mai veche diplomă în care se pomenește numele comunei este din 1314 și se află în arhiva de stat din Budapesta sub numărul 28715.

Numele comunei apare în Evul Mediu sub următoarele forme: - Villa Feyerd - Terra Feyrd - Possesion Feird - Fyerd -Feyerd -Veyerd –Pheyerd.

În timpul stăpânirii maghiare se numea Fejérd iar românii îi ziceau Feiurd. După unirea Transilvaniei cu România, numele a fost schimbat în Feiurdeni.

Proprietarul Feiurdului din anul 1326 era fiul voievodului maramureșean Nicolaie.

În anul 1377, după cum aflăm într-o diplomă eliberată în 25 mai 1377 de Ludovic de Anjou, fiul lui Carol Robert, comuna Feiurdeni era proprietatea lui "Ioan, Fiul Banului Simion". Ceilalți proprietari sunt fără îndoială maghiari.

Fiul lui Sanislău Báthori a fost introdus în posesiunea Feiurdului în anul 1409. Între anii 1450, 1460 fiii lui Sanislău Bathory, amanetează proprietatea Fejèrd lui Ștefan Forgolan, fiul lui Nicolae Magnus care, ajungând proprietarul comunei, primește nobilimea cu pronumele de "Fejèrdi" dar în 1467, fiind dizgrațiat i se ia proprietatea.

În anul 1468 donează o parte din proprietatea lui protopopului de Târnava și canonic de Alba-Iulia Nicolae, și fraților acestuia. În anul 1470 regele Matia donează și cealaltă parte din fosta proprietate a lui Ștefan. În acest act de donație regele spune că locuitorii acestei comune să se bucure de toate drepturile pe care le au locuitorii Clujului. Aici se înșiră de asemenea și din ce anume se compun acele proprietăți: pământuri arătoare, lucrate și nelucrate, din ogoare, livezi, pășuni, fânețe, păduri, vii, podgorii, dealuri, văi, ape și râuri, piscine, locuri de pescuit și mori.

În următoarele secole posesiunea Feiurdului se schimbă des. Printre proprietari amintim: văduva lui Toma Sombori, fiica lui Ioan Bathori și fetele lui Ladislau Bathori; primarul Clujului, Ambrosiu Szabo; familia Báthori Miklós; Gábor Sombori s.a.m.d.

Anul 1805 a fost unul dintre cei mai nefericiți. Au căzut ploi multe, iar în timpul secerii a nins. Iar anul 1816, 1817 a fost o foamete generală în Ardeal, aceasta afectând și comunitatea din satul Feiurdeni.

În 1821 proprietar era Br. Wesselényi Farkas, care a construit un castel frumos de cărămidă în stilul renașterii. În castel era și o capelă. În spatele acestuia era un parc de stejari, ulmi și brazi uriași, și o grădină cu pomi. Părăsit de stăpâni palatul s-a ruinat în jurul anilor 1900.

La Revoluția din 1848, singurul nume care apare este al unui student de 16 ani, Simion Petean, devenit mai târziu preot în Juc.

Prima Școală deschisă după 1848 l-a avut ca profesor pe Vasile Pop, care știa românește, nemțește și ungurește.

În 1872 a fost un foc mare, care a distrus toate gospodăriile de pe Ulița Mare.

În 1870 s-a făcut cea mai mare comasare a hotarului, care a rămas până în zilele noastre.

În 1893 satul a fost pustiit de holeră, aceasta secerând multe vieți omenești.

După 1899, cea mai mare proprietară a pământului a fost Contesa Clem Karacsay (văduvă) care și-a parcelat și vândut moșia țăranilor din sat (1904-1906). Tot în acea vreme mai trăiau în sat și doi frați evrei.

În Feiurdeni se află situl arheologic „Viloc” și biserica româneasca „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, monument istoric categoria B.

În curtea Bisericii Ortodoxe, pe o suprafață de 200 mp, este amplasat Cimitirul Eroilor Români din cel De-al Doilea Război Mondial, construit în anul 1944. Aici sunt înhumați 22 de eroi, dintre care 9 cunoscuți și 13 necunoscuți, în morminte individuale.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Feiurdeni,_Cluj

Pădureni (în maghiară Fejérdi-Fogadók)

Înainte de 1924, localitatea era cunoscută sub denumirea de Făgădaiele Feiurdului.

Altitudinea medie: 544 m.

Satu Lung (în maghiară Hosszúmacskás)

Din hotarul satului, fără precizări topografice, provine un altar închinat lui Silvanus Silvester. O. Floca, AISC, 1/1, 1928-1932, p. 105-107 (trecut la Măcicaşu Lung); Rep Cj, p. 239.

În Satu Lung se află și Monumentul eroilor (din Primul război mondial) – monument de for public.

Săliștea Veche

Biserica de lemn „Sfântul Apostol Pavel” .q2, monument istoric categoria B, datată de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, restaurată și resfințită în anul 2021.