#Turism Comuna Chinteni

Chinteni

TURISMUL

TURISMUL se referă la activitățile desfășurate de persoane, pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședinței obișnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an (12 luni), cu scop de recreere, pentru afaceri sau alte motive (OMT). Elemente de referință ale activității de turism: a) locul – în afara reședinței obișnuite; b) perioada – consecutiv, să nu depășească un an; c) scopul – recreere, afaceri sau alte motive.

Filmare aeriană Chinteni, judetul Cluj * Legat De Cluj LDC

Ecoturism...

Ecoturism...
Sursa foto: https://www.facebook.com/photo/?fbid=184814256692588&set=pcb.184819356692078

luni, 13 decembrie 2021

Situl Natura 2000 Dealurile Clujului de Est - Regulamentul, trasee turistice si pliante de prezentare

http://www.lepidoptera.ro/

Regulamentul sitului de importanţă comunitară ROSCI0295 Dealurile Clujului Est şi al Rezervaţiilor Naturale VII.6. Fânaţele Clujului "La Copârşaie" şi VII.7. Fânaţele Clujului "La Craiu"

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 1048 bis/27.XII.2016

Chinteni: 52% din suprafaţa comunei cuprinsă în sit (5125,68 ha, adică 26,12% din suprafaţa sitului)

Obiective turistice in zona sitului Natura 2000 Dealurile Clujului Est

(1) ROSCI0295 Dealurile Clujului Est este sit de importanţă comunitară, instituit prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi extins prin Ordinul ministerului mediului, apelor şi pădurilor nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

(2) Fânaţele Clujului - "La Copârşaie" este arie naturală protejată de interes naţional. A fost înfiinţată în anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 1149, iar prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, sub denumirea de "Fânaţele Clujului - Copârşaie" (codul 2.327.) a fost legiferată ca Rezervaţie Naturală (IUCN IV) cu suprafaţa de 1,5 ha. Ulterior, prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone (codul VII.6.) aria naturală protejată a fost extinsă la 97 ha.

(3) Fânaţele Clujului - "La Craiu" este arie naturală protejată de interes naţional instituită iniţial prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, sub denumirea de "Fânaţele Clujului - Valea lui Craiu" (codul 2.328.) cu o suprafaţă de 1 ha, iar ulterior extinsă prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone (codul VII.7.) la 2,2 ha.

Art. 2. -
Frumuseti din rezervatie

Din punct de vedere administrativ ariile naturale protejate menţionate la art. 1 sunt situate în regiunea de dezvoltare Nord-Vest, în judeţul Cluj, suprapunându-se parţial peste următoarele unităţi administrativ teritoriale - vezi Anexa 2 la Planul de Management, Harta nr. 1:

Borşa: 74% din suprafaţa comunei cuprinsă în sit (4579,77 ha adică 23,34% din suprafaţa sitului),

Vultureni: 57% din suprafaţa comunei cuprinsă în sit (4049,67 ha adică 20,64% din suprafaţa sitului),

Chinteni: 52% din suprafaţa comunei cuprinsă în sit (5125,68 ha, adică 26,12% din suprafaţa sitului),

Dăbâca: 34% din suprafaţa comunei cuprinsă în sit (1687,81 ha adică 8,60% din suprafaţa sitului),

Apahida: 14% din suprafaţa comunei cuprinsă în sit (1513,41 ha adică 7,71% din suprafaţa sitului),

Bonţida: 12% din suprafaţa comunei cuprinsă în sit (954,79 ha adică 4,87% din suprafaţa sitului),

Cluj-Napoca: 4% din suprafaţa municipiului cuprins în sit (766,67 ha adică 3,91% din suprafaţa sitului),

Panticeu: 3% din suprafaţa comunei cuprinsă în sit (272,30 ha adică 1,39% din suprafaţa sitului)."

9 trasee ecoturistice:

Harta obiectivelor turistice din zona sitului Natura 2000 Dealurile Clujului Est

Pliante de prezentare :


joi, 2 decembrie 2021

Obiceiul colindatului de odinioară la Chinteni

În localitatea Chinteni, în seara de Ajun, feciorii însoțiți de muzicanți mergeau prin sat colindând „Orașul” – o colindă specifică locului. Aici, imediat după lăsarea postului, se stabileau „tizeșii” și se contactau ceterașii. Angajarea acestora era o întrecere între români și maghiari, deoarece, și unii și alții, îl voiau pe Puiu din Așchileu, un muzicant foarte apreciat. De asemenea, se stabilea și locul unde urma să aibă loc jocul.

Sursa foto: ziarullumina.ro
În seara de Ajun al Crăciunului, începeau colinda dintr-un capăt al satului și continuau până la ultima casă. După ce se colinda ”Orașul” afară, ceata intra în casă unde își primea plata constituită dintr-o „oieguță de jinars” și un colac, nu înainte de a juca fata gazdei. Jinarsul se aduna într-un fedeleș iar colacii într-un sac. Când acestea se umpleau, erau duse la casa tizeșilor. Țuica era vândută participanților în serile de joc iar colacii erau folosiți la masă. Deși colindatul dura toată noaptea, dimineața toată lumea participa la slujba de la biserică, apoi, după amiază, la joc.

Daruri ritualice
Un moment foarte important în comunitate era „botezul jocului” pentru tinerii care nu jucaseră până atunci și care așteptau, alături de mamele lor, cu mare emoție acest „prag”.

Jocul avea loc în toate cele trei seri de Crăciun, iar în a patra zi se adunau banii. Taxa era stabilită de tizeși. Feciorii plăteau mai mult decât fetele. Cu banii erau plătiți muzicanții iar cei rămași erau ai organizatorilor.

Aici nu se organiza joc de Anul Nou, dar avea loc de Bobotează și apoi aproape în fiecare duminică până la lăsatul postului de Paști.



Orașu 

Orașu lui Viflaim

Haideți cu toți să-l vedem

Că nouă ni s-a născut

Domnul cel făr de-nceput

Din cei proroci de demult

Oamenilor proorocit

De vi s-a naște Mesia

Din sămânța lui Iosif

Și din roada lui Adam

Mântuiea lui Avraam

S-o suit din vița lui

Tri crai ai pământului

Aducându-i lui daruri

Aur, smirnă și tămâie

Slava Domnului să-i fie

Slavă sus Lui Dumnezeu

Și pe pământ pace fie

Între oameni bună voire.

            
Lucia Magdalena Suciu, primarul Comunei Chinteni, 
înconjurată de colindători (decembrie 2021)

                                 Mulțămita 

Acest praznic luminat

Noi cu drag l-am așteptat

Să auzim îngerii cântând

Și craii călătorind

Îngerii dau veste bună

La tot neamul dimpreună

Să fii gazdă sănătos

Să ne dai colac frumos

Colacu cât masa

Stogu cât casa

La anu' și la mulți ani!

(Informații preluate din Monografia satului Chinteni – Pr. Simion Abraham)

Lucia Magdalena Suciu-primarul Comunei Chinteni
- colac pentru colindători (decembrie 2012)




luni, 22 noiembrie 2021

Listă (deschisă) cu producători locali care își desfășoară activitatea în Comuna Chinteni

Ferma familiei Ionuț - produse lactate

Ferma familiei Matei
- produse lactate de vacă, capră și oaie + produse din carne de porc

Localitatea Chinteni, jud Cluj

Contact: 0744170409

https://www.facebook.com/Ferma-Familiei-Matei-101894581462215/


Sursa foto: revista Ferma
Mureșan Sebastian - fermă de vaci și capre

Localitatea Chinteni, str Burebista nr 23, jud Cluj

Contact: 0744683738; 

email: sebimuresan_74@yahoo.com


Ferențiu Adrian - fermă de oi

Localitatea Chinteni, jud Cluj

Contact: 0748010428


Milchiș Vasile - produse lactate și florărie

Localitatea Chinteni, jud Cluj

Contact: 0745755739


Ferma Ranta Bucălăi - fermă de oi

Localitatea Chinteni, jud Cluj

https://www.facebook.com/people/Ferma-Ranta-Bucalai-Chinteni/100061369254366/


Florăria „Camelia”

Localitatea Chinteni, str Unirii nr 211, jud Cluj

Contact: 0787 318 049, camelia_tomos@yahoo.com

https://www.facebook.com/FlorariaCameliaChinteni


Adrian Hideg - producător miere

Localitatea Chinteni, str Unirii nr 264, jud. Cluj

Contact: 0745256598; 

https://www.facebook.com/profile.php?id=100054284347359

Adrian.hideg@yahoo.com


Laza Ancuța - producător de miere

Localitatea Chinteni, județul Cluj; Contact: 0723099271



Scurtu Florin - producător de miere

Localitatea Chinteni, județul Cluj

Contact: 0742960968



Suciu Valentin - producător cereale 

Localitaea Chinteni, jud Cluj

Contact: 0742101474





Ferma de păsări Deușu 

Loc. Deușu, str. Principala nr. 5,  comuna Chinteni, județul Cluj

Contact: 0744 877 274

tapovaimpex@yahoo.com

fermadepasarideusu.com



Vlădău Ioan - produse lactate

Localitatea Deușu, com. Chinteni, jud. Cluj

Contact: 0740685435


Goga Adrian - produse lactate

Localitatea Deușu, com. Chinteni, jud Cluj

Contact: 0755127758


Curuțiu Lucian - producător de miere

Localitatea Deușu, com. Chinteni, județul Cluj

Contact: 0766773460


Rațiu Augustin - fermă de oi

Localitatea Feiurdeni, com Chinteni, jud. Cluj

Contact: 0751777954

sursa foto: desprecai.eu

Dr Molnar Cristian - fermă de cai pur-sange arab

Localitatea Feiurdeni, com. Chinteni, jud Cluj

Contact: 0734311180


Petruț Ionuț - femă de oi

Localitatea Măcicașu, com. Chinteni, jud Cluj

Contact: 0762819705


Nechita Ion - fermă de oi

Localitatea Măcicașu, com. Chinteni, jud. Cluj

Contact: 0733759178

Sursa foto: https://cultivaprofitabil.ro

Vaczi Roland - cultură Aronia

Localitatea Pădureni, com. Chinteni, jud. Cluj 

Contact: 0745641309

Miron Teodor - producător cereale

Localitatea Vechea, com. Chinteni, jud Cluj 

Contact: 0744656905


Pop Cătălin Augustin - producător de miere

Localitatea Vechea com. Chinteni, județul Cluj

Contact: 0747460456


marți, 9 noiembrie 2021

Practici și obiceiuri populare. Claca

Claca

Sursa foto: https://mariagolban.files.wordpress.com/
2012/07/cununa_de_grau_1.jpg

„Fiecare moment din viața satului era prilej de întâlnire a tinerilor feciori și fete pentru a petrece. Astfel, claca se făcea aproape la toate muncile câmpului mai importante.

Claca la secere sau cules

De obicei, seceratul se făcea organizat în clacă, acolo unde gazda avea mai mult de secerat. Organizarea începea de seara, când erau chemați „clăcașii”. Seceratul de grâu îl făceau fetele și femeile tăind grâul cu secerea iar feciorii legau grâul în snopi, îl adunau în clăi, iar la terminatul lucrului se împletea o cunună mare de grâu care se punea pe capul gazdei care servea clăcașii cu „jinars” - țuică – colac și pancove - și se începea petrecerea cu cântec și joc rostind diverse strigături:

„Cine n-o uda cununa

Să-i uște Dumnezău mâna” (inf. Lucreția Rujiții).

Tot așa se proceda și toamna la culesul mălaiului (porumb) când, ajunși cu carele de mălai acasă, îl descărcau în curte unde, seara, mai mulți tineri și tinere participau la desfăcut, despănușat știuleții. Când terminau de desfăcut erau serviți cu jinars și cu dovleac (dublete) copt, iar feciorii împănușau fetele, învelindu-le cu pănușile rezultate de la desfăcutul cucuruzului.

Femei la clacă (jud. Cluj) 
Sursa foto: https://foto.agerpres.ro/foto/detaliu/14081279
Claca mai era practicată și la alte lucrări mai mari care nu puteau fi făcute în familie fără ajutorul vecinilor și al rudelor. Aceasta, de obicei, când aveau de transportat piatră sau alte materiale pentru construirea caselor și anexelor.

Femeile obișnuiau să facă clacă de tors toamna, după terminarea lucrului la hotar, în Postul Crăciunului, când  torceau cânepa și câlții să pregătească „jirebdiile” pentru opărit, să poată pune războiul (de țesut) după sărbătorile de iarnă. Femeia care organiza, rânduia să-și toarcă cu clacă, chema femeile din vecini și rudeniile, care torceau până noaptea târziu. Ceea ce torceau la final era pus pe răștitori, făcut jirebdii care se fierbeau cu leșie – cenușă fiartă - ți apoi se puneau în gheme. La sfârșit, femeile prezente erau servite cu mâncare și băutură”.

Furcă de tors
Sursa foto: https://www.muzeul-etnografic.ro

Extras din Monografia satului Chinteni, pr. Simion Abraham

Recomandare...

Comuna Chinteni - Potențial turistic

Potențial antropic Chinteni „Dealu Tulgheș”, sit arheologic categoria A, epoca migrațiilor, neolitic, epoca romană, epoca medievală, Latène,...